• Leu / EUR4.9417
  • Leu / GBP5.7906
  • Leu / USD4.6288
Energie

Sistemul de termoficare din Bucureşti necesită investiţii urgente: Există riscul să se oprească în această iarnă

Sistemul de termoficare din Bucureşti necesită investiţii urgente: Există riscul să se oprească în această iarnă

Autor: Departamentul Economic

13.11.2018, 12:38 1404

Sistemul de termoficare din Bucureşti are nevoie urgentă de investiţii, în condiţiile în care peste trei sferturi din conductele RADET au peste 40 de ani şi riscă să crape în această iarnă, iar CET-urile îşi vor încheia, în curând, perioada de funcţionare în condiţii de siguranţă, arată o analiză.

În acest moment, necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro, arată analiza companiei de consultanţă Frames.

În cazul ELCEN, este nevoie de investiţii de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea şi refacerea CET-urilor, investiţii fără de care producţia la nivelul scontat va fi sub semnul întrebării. Investiţiile sunt necesare, totodată, şi pentru a respecta legislaţia de mediu, conform angajamentelor luate faţă de UE. ,,Până în 2019, Primăria ar trebui să aloce 5 milioane de euro pentru finalizarea investiţiei în cele două CAF-uri la CTE Bucureşti Vest şi CTE Grozăveşti, alte 15 milioane de euro pentru modernizarea instalaţiilor de ardere şi a sistemului de conducere a procesului tehnologic la cazanele de abur nr. 2, 3, 4 din CTE Bucureşti Sud şi nr. 2, 3, 4 din CTE Bucureşti Progresu, în vederea încadrării în limitele de emisii de NOx impuse de legislaţia de mediu în vigoare. Prin aceste măsuri se estimează prelungirea duratei de viaţă cu circa 8-10 ani”, afirmă studiul.

În plus, cazanele nr. 1 şi 2 din CTE Grozăveşti şi nr. 1 şi 2 din CTE Bucureşti Sud vor epuiza numărul de ore de funcţionare alocat în anul 2020.

Planul de investiţii la ELCEN vizează, totodată, construcţia unei noi capacităţi energetice în ciclu combinat de circa 50 MWe şi 35 Gcal/h, la CTE Grozăveşti, de 51 milioane de euro, şi demararea investiţiilor pentru dezvoltarea unor capacităţi noi sau retehnologizarea unor CAF în CTE Grozăveşti, CTE Bucureşti Vest, două CAF-uri din CTE Bucureşti Sud, şi implementarea unor unităţi noi, în ciclu combinat în CTE Bucureşti Sud şi CTE Progresu, cu investiţii estimate la 83 milioane de euro.

În intervalul 2020-2030, Primăria ar trebui să investească alţi peste 432 milioane de euro în dezvoltarea unor capacităţi noi de producţie de agent termic sau să retehnologizeze patru CAF-uri de câte 100 Gcal/h fiecare la CTE Bucureşti Sud şi CTE Progresu, în construcţia a două grupuri de cogenerare în ciclu combinat de cca. 200 MW şi 170 Gcal/h (fiecare grup) în CTE Bucureşti Sud şi CTE Bucureşti Progresu şi să reabiliteze ciclul combinat din CTE Bucureşti Vest în vederea prelungirii duratei de viaţă.

,,CET-urile din Bucureşti sunt precum nişte bombe cu ceas”, spun analiştii Frames. ,,Cazanele nr. 1 şi 2 din CTE Grozăveşti vor epuiza numărul de ore de funcţionare alocat în anul 2020, la fel ca şi CAF-urile nr. 1 şi 2 din CTE Bucureşti Sud. Practic, acestea nu vor mai putea funcţiona, în condiţii de siguranţă, după expirarea numărului de ore de funcţionare alocat”.

Potrivit analizei, fără investiţii susţinute în următorii 4-5 ani, CET-urile vor mai putea produce maxim 370 Gcal/h în 2023 (Ciclul Combinat de la CTE Bucureşti Vest şi cele două CAF-uri de câte 100 Gcal/h), mult sub necesarul de energie termică al Capitalei, acoperit din sursele ELCEN, de circa 1.800 Gcal/h. ,,Practic, serviciul de furnizare în regim centralizat a energiei termice va mai putea asigura apa caldă şi căldura doar pentru o mică parte din cele peste 560.000 de apartamente din Bucureşti şi 4.900 de instituţii racordate la reţea”, arată analiza.

În prezent ELCEN produce agentul termic în centralele electrice de termoficare (CET) din Bucureşti (Vest, Sud, Progresu şi Grozăveşti), iar apa caldă şi căldura sunt distribuite de RADET, printr-o reţea principală de 954 km de conducte principale, plus conductele secundare, către punctele termice şi apartamente.

Ambele societăţi, ELCEN şi RADET, se află în prezent în insovenţă, iar Primăria Capitalei a decis de principiu, fara adoptarea de măsuri concrete până în prezent, să le preia sub umbrela Energetica SA, o nouă societate care se va ocupa cu producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea apei calde si căldurii, prin intermediul căreia se va implementa astfel Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET).

Investiţiile în SACET ar trebui să fie, pentru Municipalitate, prioritatea zero, spun analiştii. ,,Pentru Primăria Capitalei va însemna un efort investiţional uriaş, de peste 3 ori bugetul anual al oraşului. Însă fără aceste investiţii, cei peste 1,5 milioane de bucureşteni racordaţi la RADET vor fi în pericol să rămână oricând fără apă caldă şi căldură’’, explică analiştii.

De unde vor veni banii? Principala sursă de finanţare ar trebui să fie fondurile UE, însă pentru ca acestea să fie accesate, trebuie ca noua societate Energetica SA să prea frâiele sistemului, iar RADET şi ELCEN să devină istorie.

,,Dacă la ELCEN, situaţia este în prezent foarte clară – creditorii au aprobat planul de reorganizare şi rămâne doar ca Municipalitatea să plătească datoriile şi costurile preluării activităţii, la RADET există încă multe semne de întrebare. Primăria a alocat o serie de fonduri pentru activităţile urgente, de reparaţii, însă este nevoie mai mult decât această acţiune de peticire a problemelor, asta mai cu seamă că din 2019, situaţia va fi şi mai complicate, odată cu eliminarea subvenţiilor generale”, arată analiza Frames.

Dincolo de fondurile UE şi de alocările de la bugetul local, Primăria Capitalei ar mai putea lansa o emisiune de obligaţiuni municipale, care să-i aducă banii necesari pentru refacerea reţelei sau să angajeze credite bancare.

În prezent, bucureştenii plătesc doar o parte din costurile energiei termice. Potrivit datelor ANRE, din costul total de 387 de lei/Gigacalorie, preţul final plătit de populaţie este de doar 163 de lei/GCal, diferenţa fiind acoperită de Primărie, printr-o subvenţie generalizată.

,,Din 1 aprilie 2019, odată cu intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune, lege care ar fi trebuit să fie aplicată de la 1 aprilie 2018, modul de acordare a subvenţiilor pentru încălzirea locuinţelor se va schimba radical în sensul că acestea vor fi acordate individual, nu prin asociaţiile de proprietari/locatari şi, foarte important, ar putea beneficia de subvenţie doar persoanele care au venituri care nu le permit plata facturilor. Altfel spus, mare parte din bucureşteni ar urma să achite facturi aproape duble faţă de cele din prezent”, spun analiştii Frames.

Costurile ar putea fi şi mai mari, în condiţiile în care ELCEN a solicitat Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) o majorare a preţului de producţie al gigacaloriei cu aproximativ 10%, şi nu este exclus ca, până în aprilie, costurile să mai crească.

La toate aceste se adaugă pagubele provocate de pierderile din reţea, care au depăşit 40%. Pînă acum, Primăria a reparat numai 53 de kilometri de conducte. ,,Fără investiţii urgente, nota de plată va creşte tot mai mult, iar cei care vor plăti vor fi bucureştenii. Sistemul de termoficare, vechi de peste 40 de ani, este precum o bombă cu ceas. Primăria trebuie să-şi asume pericolul şi să ia măsuri concrete pentru a evita consecinţele negative majore în plan economic şi social”, mai spun experţii.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9417
Diferență: -0,0809
Ieri: 4.9457
Azi: 4.6288
Diferență: 0,2556
Ieri: 4.6170
Azi: 5.7906
Diferență: 0,3988
Ieri: 5.7676
Azi: 4.8055
Diferență: 0,3466
Ieri: 4.7889