• Leu / EUR4.7781
  • Leu / GBP5.7295
  • Leu / USD4.2878
Energie

Speranţa Munteanu, KPMG: Afacerea ELCEN-RADET-Primăria Capitalei şi insolvenţa celor două companii se învârtesc în jurul unei creanţe de 3,7 mld.lei, nodul gordian al întregii istorii. ”Ea s-a născut dintr-o sub-bugetare cronică a RADET practicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti pe o perioadă foarte lungă de timp, poate mai mult de zece ani”

Speranţa Munteanu, KPMG: Afacerea ELCEN-RADET-Primăria Capitalei şi insolvenţa celor două companii se învârtesc în jurul unei creanţe de 3,7 mld.lei, nodul gordian al întregii istorii. ”Ea s-a născut dintr-o sub-bugetare cronică a RADET practicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti pe o perioadă foarte lungă de timp, poate mai mult de zece ani”
02.10.2018, 13:29 973

Speranţa Munteanu, partener KPMG, compania care a fost administrator provizoriu la ELCEN Bucureşti până acum trei luni, vorbeşte într-o discuţie cu ZF despre întreaga afacere RADET-ELCEN-Primăria Capitalei, o istorie care depăşeşte un deceniu, dar care nu a dus la rezolvarea situaţiei, ci la acumularea constantă de datorii.

ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din România, cu o cotă de 40% la nivel naţional şi de 90% în Bucureşti.

Pentru că RADET nu şi-a plătit constant datoriile, ELCEN, deţinută de Ministerul Energiei, a solicitat intrarea în insolvenţă pentru că la rândul ei nu-şi plătea datoriile către furnizorii de gaze. La fel, RADET a intrat în insolvenţă.

 

Suntem la mai mult de doi ani de când ELCEN şi RADET şi-au cerut insolvenţa, timp in care încă nu s-a ajuns la demararea reorganizării, despre care s-a spus şi scris că ar trebui să fie realizată prin fuziunea prin absorbţie a ELCEN în RADET. La începutul acestei săptămâni a fost votat, de către creditori, planul propus de KPMG, la ELCEN. Rezolvă acest plan problema fuziunii?

Speranţa Munteanu, KPMG: Soluţia fuziunii prin absorbţie a ELCEN în RADET, a fost propusă, la începutul acestui an, de RADET împreună cu administratorul său judiciar, soluţie care nu a fost însă agreată de ELCEN dintr-o serie lungă de considerente, care îl făceau complet nerealizabil şi la solicitarea creditorilor Rominsolv a decis, la sfârşitul lui februarie, amânarea votului pentru ca propunerea de plan făcută creditorilor să poată fi votată de aceştia.

Două dintre acele motive, au condus la abandonarea în totalitate, in luna mai, după ample consultări, atât de către creditorii ambelor societăţi, cât şi de către CGMB a alternativei fuziunii şi adoptarea propunerii făcute de KPMG, în calitate, la acea vreme, de administrator judiciar provizoriu. Aceasta nouă abordare constă în transferul de activitate (business transfer) a activităţilor RADET şi ELCEN către o entitate nouă, Energetica SA, aflată în proprietatea CGMB.

Primul dintre acele motive era că pentru a se ajunge la fuziune, erau de parcurs in prealabil paşii de transformarea regiei RADET în societate comercială pe acţiuni, cumpărarea acţiunilor deţinute de ministerul Energiei şi de ROMGAZ, în ELCEN, de către CGMB şi abia după aceea să aibă loc fuziunea propriu-zisă între cele două societăţi astfel rezultate, respectiv ELCEN deţinută de CGMB şi SA-ul rezultat din transformarea RADET. Tot acest proces, care trebuia parcurs cu respectarea termenelor legale, la care se adăugau şi toate termenele de analiza detaliată la nivelul tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice implicate, ar fi durat mult prea mult să poată fi vorba de un proces eficient pentru nevoile reorganizării sistemului de termoficare al Bucureştiului.

Un proces atât de îndelungat, estimat la peste 18 luni de la data confirmării planurilor, ar fi scos din orice termene de realizare în timp util a atragerii de fonduri europene şi credite rambursabile pentru reţeaua de termoficare a Bucureştiului şi pentru retehnologizarea centralelor ELCEN, care altfel ar trebui să iasă din funcţiune în proporţie de 30% până în 2020 şi alte 20% până în 2023.

Urgenţa e cu atât mai mare cu cât proiectele pentru fonduri europene trebuie depuse până la sfârşitul acestui an, moment la care ieşirea din starea de insolvenţă a activităţii de termoficare să fie deja predictibilă, aceeaşi condiţie fiind aplicabilă şi in cazul angajării creditelor de investiţie rambursabile.

Al doilea motiv a fost acela că planul propus de RADET şi administratorul său judiciar, asuma renunţarea, de către ELCEN şi creditorii săi, din proprie iniţiativă şi neargumentată legal şi economic, la recuperarea de la RADET a creanţei de 3,70 miliarde de RON, condiţie inacceptabilă şi care, de altfel, se află la baza tergiversărilor de mai bine de şase ani a rezolvării problemei termoficării în Bucureşti.

Propunerea noastră de plan care rezolvă cele două piedici, a fost acceptată, prin votul dat luni, 24 septembrie, pe plan, de toţi creditorii ELCEN, mai puţin ANAF si ministerul finanţelor publice care, ca de obicei in astfel de situaţii, au cerut amânarea votului pe plan. Planul însă a trecut prin acceptarea lui de trei din cele cinci grupe de creditori participante la vot, grupele care au respins planul fiind controlate de creditorii bugetari.

Trebuie menţionat aici faptul că planul prevede achitarea in totalitate a creditorilor ELCEN şi chiar un dividend final de circa 4-500 milioane de RON la dispoziţia acţionarilor acestuia, după încheierea reorganizării.

 

Aţi menţionat creanţa de 3,70 miliarde lei pe care ELCEN o are asupra RADET. In legătură cu ea sunt vehiculate foarte multe informaţii contradictorii. Care este soluţia propusă prin planul ELCEN de rezolvare a acesteia?

Speranţa Munteanu, KPMG: Creanţa aceasta de 3,70 miliarde RON este nodul gordian al întregii istorii. Ea s-a născut dintr-o sub-bugetare cronică a RADET practicată de CGMB pe o perioadă foarte lungă de timp, poate mai mult de zece ani.

Astfel, RADET a fost mereu bugetat pe un deficit de circa 250 milioane RON pe an, in medie, sub-bugetare care a fost transferată furnizorilor săi, cu precădere către ELCEN, care reprezintă 98% din masa credală a RADET, astfel născându-se această creanţă care este valoric aproape cât 70% din bugetul anual al Capitalei.

Din ea circa 2 miliarde este principal, diferenţa fiind dobânzi şi penalităţi calculate conform legii şi recunoscute an de an de RADET. Creanţa nu a fost însă recunoscută niciodată de CGMB care a criticat modul în care ANRSC şi ulterior ANRE au stabilit tarifele de termoficare, motiv pentru care, la data deschiderii procedurilor de insolvenţă existau un număr semnificativ de litigii cu privire la această creanţă, litigii pe care avocaţii le estimează să dureze până la 10 ani. Administratorul judiciar al RADET a recunoscut creanţa in tabelul preliminar de creanţe al RADET, dar aceasta a fost contestată de CGMB, fiind înscrisă actualmente provizoriu, în tabelul definitiv, dar cu drept de vot. Pentru întocmirea planului ELCEN a fost realizată o evaluare a acestei creanţe litigioase la valoarea ei la data deschiderii procedurii.

Valoarea evaluată a acesteia, care este ipoteză de constituire a planului, este de cca 1,1 miliarde RON.

Planul ELCEN are două surse pentru achitarea datoriilor: preţul care urmează să fie încasat la transferul de activitate, de la Energetica SA şi recuperarea parţială, prin plan, a creanţei asupra RADET, la valoare evaluată, urmând ca pentru diferenţă să descarce de obligaţiile decurgând din această creanţă atât RADET cât şi CGMB. Există foarte multe emoţii în jurul acestei creanţe, mai ales ca Legea 85/2014, a insolvenţei, care a introdus posibilitatea ca regiile să poată fi reorganizate sau lichidate judiciar, este lipsită de orice fel de prevederi specifice regiilor motiv pentru care în toate operaţiunile insolvenţei trebuie făcute analogii cu situaţia societăţilor comerciale incorporate pe Legea 31/1990, pentru care a fost scrisă iniţial legea insolvenţei.

Această situaţie presupune o asumare din partea tuturor participanţilor pentru adoptarea unei soluţii care să întrunească acordul presupus de lege al decidenţilor, şi pe cale de consecinţă, de aici ezitarea RADET de a întocmi un plan care să trateze tranşant şi neechivoc acest subiect.

Această întârziere însă, care se concretizează prin faptul că din februarie până acum RADET nu a venit cu nici o soluţie alternativă la propunerea de plan de reorganizare, respinsă iniţial de creditori, deci nici cu o claritate dacă propunerea facută de ELCEN pentru soluţionarea acestui impas este acceptată, sau dacă, RADET poate propune o altă abordare care să poată argumentat, de astă dată, să fie acceptată de ELCEN şi de creditorii săi, riscă să pună in pericol partea cea mai importantă a acestei reorganizări, care de fapt, ar urma să se desfaşoare in afara procedurilor de insolvenţă, dar care trebuie să fie scopul real al tuturor acestor demersuri.

Mă refer la realizarea la timp, la costuri optime de finanţare şi fără atragerea unor repercursiuni din perspectiva obligaţiilor de mediu asumate, a modernizării reţelei de termoficare a Bucureştiului, obiectivul strategic al CGMB pentru perioada următoare.

 

Se discută, în spaţiul public despre o modificare a planului recent votat de creditorii ELCEN pentru a fi acomodată schimbarea de strategie a CGMB, care a hotarât in august ca Energetica SA să achiziţioneze creanţele unor creditori ai ELCEN, printre care şi ale celor bugetari. Cum modifică această nouă evoluţie planul votat la ELCEN?

Speranţa Munteanu, KPMG: Hotărârea din 23 august a CGMB nu marchează o schimbare de strategie, din perspectiva planului ELCEN. Explicat simplu, în cazul în care creditorii bugetari şi alţi creditori şi-ar cesiona creanţele către Energetica SA, tot ce s-ar modifica pentru ELCEN ar fi compoziţia masei lui credale. El rămâne la fel de îndatorat, cu aceleaşi probleme şi cu aceleaşi potenţiale surse pentru a-şi realiza redresarea.

Planul nu alege care sunt creditorii, oricum asumă să ii plătească pe toţi şi nu distinge între ei decât din perspectiva drepturilor lor de preferinţă, adică a garanţiilor deţinute. Nu am înţeles clar care este beneficiul acestei soluţii.

Cu atât mai mult că ea era la momentul la care a fost luată, de lege ferenda, creditorii bugetari neavând o bază legală pentru a-şi cesiona creanţele. O modificare la Codul de procedură fiscală, care se regăseşte în ordonanţa de urgenţă pusă recent în proces de transparenţă decizională de MFP, ordonanţă care include şi modificări la legea insolvenţei, va putea deveni bază legală dacă este adoptată.

E însă de comentat faptul ca articolul cu pricina din ordonanţă, aşa cum apare el acum pe site-ul MFP este inaplicabil în practică, din pricina multiplelor erori si inadvertenţe pe care le cuprinde. Mai mult decât atât, specialiştii în drept constituţional, atrag atenţia că din pricina unor prevederi pe partea care se referă la insolvenţă, ordonanţa are toate şansele să ajungă blocată la Curtea Constituţională, ceea ce ar provoca alte întârzieri.

Explicaţia care înţeleg că a fost dată pentru preferinţa pentru această cesiune ar fi fost aceea că Energetica SA ar urma să folosească creanţele pentru a face o adjudecare a activităţii ELCEN în contul creanţei. Deci că ar fi vorba despre modalitatea achitării preţului.

Nu cred că această teorie are susţinere practică deoarece planul oricum prevede vânzarea activităţii ELCEN către Energetica SA, iar suma care a fost decisă ca majorare de capital, la Energetica SA, este absolut suficientă pentru achiziţie fără complicaţiile asumate de o adjudecare în contul creanţei. De aceea, din perspectiva implementării planului, singurul avantaj, pe care mi-l pot imagina că a fost avut în vedere, este faptul că înlocuirea creditorilor bugetari cu CGMB ar permite, acestuia din urmă, un control asupra procedurii ELCEN, din calitatea de creditor.

Punctul cel mai sensibil care impactează interesele CGMB fiind poziţia creditorilor ELCEN faţă de modul de recuperare a creanţei de 3,70 miliarde RON, exact elementul rămas neadresat, până acum, in planul propus la RADET.

Dependent de cum este propusă acolo recuperarea de către ELCEN a acestei creanţe va depinde măsura în care creditorii chirografari şi mai ales acţionarii acestuia îşi vor recupera banii imobilizaţi în ELCEN.

Din perspectiva ANAF, pe de altă parte, o reducere a recuperării creanţei ELCEN asupra RADET (nu hair-cut) are ca efect naşterea unui efect fiscal, şi anume, o solicitare din partea ELCEN de recuperare a TVA-ului aferent hair-cut-ului.  Aceasta este estimată în plan la aproximativ 500 milioane de lei, pentru situaţia în care recuperarea s-ar face la valoarea evaluată de 1,10 miliarde RON.

Evident această recuperare de TVA este cu atât mai redusă cu cât si hair-cut-ul e mai redus. Datorită existenţei acestei poziţii divergente de interese, argumentarea solidă, atât în planul ELCEN cât şi în cel al RADET, a nivelului hair-cut-ului este foarte importantă pentru deblocarea situaţiei.

Este foarte important de înţeles că acest subiect nu poate fi ocolit, mai mult decât a fost el ocolit în trecut, de tema atragerii răspunderii pentru situaţia creată.

Actuala administraţie a Bucureştiului, care nu este contemporană cu perioada în care s-au produs disfuncţiile care au afectat termoficarea centralizată a Bucureştiului, a făcut cei mai mulţi paşi în direcţia rezolvării problemei, şi eu sper că vor duce procesul de redresare a termoficării Bucureştiului până la capăt fără să se lase prinşi în jocul tergiversării, care este de fapt principala cauză a insolvenţelor RADET şi ELCEN.

Cu atât mai mult cu cât in termen mediu şi lung soluţia termoficării centralizate rămâne cea mai fezabilă soluţie, dacă nu singura, pentru cei 1,200,000 de bucureşteni racordaţi la reţea.

Istoricul situaţiei de la ELCEN-RADET-Primăria Capitalei:

Prin HCGM nr. 13/17.01.2018, in conformitate cu prevederile art. 132 alin. 1, lit. a din Legea nr. 85/2014, a fost aprobat de principiu setul de actiuni consecutive care urmau a fi incluse de RADET, sub supravegherea administratorului judiciar, Rominsolv, in planul de reorganizare al regiei, respectiv:

  • Transformarea regiei in societate pe actiuni, RADET SA, avand actionar unic Municipiul Bucuresti;
  • Delegarea spre RADET SA a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termica respectiv activitatile de transport, distributie si furnizare, prin atribuire directa;
  • Fuziunea prin absorbtie a ELCEN, in calitate de societate absorbita, in RADET SA;
  • Acoperirea, dupa finalizarea absorbtiei, de catre societatea rezultata, “intr-o masura cat mai mare” a datoriilor inscrise in tablele creditorilor RADET si respectiv ELCEN;
  • Inchiderea procedurii de reorganizare judiciara in maximum 6 luni de la finalizarea fuziunii, prin inchiderea de acorduri cu toti creditorii.

 

  • La data de 02.02.2018 administratorul special al RADET impreuna cu administratorul judiciar au depus la dosarul cauzei Planul de reorganizare,  propunand creditorilor RADET sa aprobe solutia propusa de ei, in baza HCGM nr. 13/2018, solutie care insa primise doar un aviz de principiu din partea CGMB, prin acea hotarare in timp ce propunerea de plan de reorganizare nu fusese supusa aprobarii CGMB, in conformitate cu prevederile art. 132, alin. 1, lit a din Legea 85/2017 inainte ca planul propus sa fie supus aprobarii Adunarii Creditorilor a RADET.
  • Solutia propusa nu a fost acceptata nici de Ministerul Energiei, in calitate de actionar majoritar la ELCEN, nici de Comitetul Creditorilor ELCEN si ca urmare acesta a solicitat amanarea Adunarii creditorilor RADET, programata pentru data de 02.03.2018, pentru aprobarea acelui plan de reorganizare, pana la identificarea unei solutii acceptabile de reorganizare a RADET. Administratorul judiciar ROMINSOLV a fost de acord, prorogand la o data ulterioara convocarea Adunarii creditorilor RADET.
  • Pana la data prezentei RADET impreuna cu administratorul sau judiciar, in calitate de autori ai planului depus la dosarul de insolventa al RADET, nu au prezentat CGMB modificarea propusa si nici nu exista o data fixata la care modificarea de plan sa fie prezentata, facandu-se vorbire doar de o potentiala modificare in diverse documente publicate in Buletinul procedurilor de insolventa, dar fara a explica in ce va consta modificarea.
  • La data de 11.05.2018, ROMINSOLV a convocat sedinta Comitetului creditorilor RADET prin care a solicitat la punctul 3 al ordinii de zi « necesitatea si aprobarea modificarii planul de reorganizare al RADET, depus la data de 02.02.2018 in vederea depunerii unor planuri de reorganizare compatibile si coordonate in cele doua proceduri de insolventa ELCEN-RADET, avand in vedere obiectivul celor doua societati si a institutiilor publice implicate in identificarea unei solutii sustenabile ».
  • In acelasi scop si in aceeasi zi a fost convocata si sedinta Comitetului creditorilor ELCEN, cu acelasi punct pe ordinea de zi. Comitete creditorilor la cele doua entitati debitoare, aflate in insolventa, au aprobat solicitarea ca planul de reorganizare al RADET, in conditii de compatibilitate cu solutia propusa de administratorul judiciar al ELCEN, KPMG Restructuring, respectiv transferarea activitatii catre Energetica SA, o companie de interes publiccare poate prelua si derula aceasta activitate si poate deveni eligibila pentru aplicarea si derularea unor proiecte de atragere a fondurilor europene necesare pentru indeplinirea rapida a nivelului de investitii necesare pentru conformarea la cerintele din punct de vedere a mediului, astfel evitandu-se situatia in care parte din activitatea actuala sa fie sistata.
  • In corelare cu aceste aprobari, tot la data de 11.05.2018, prin adresa nr.14713, RADET, prin administrator judiciar a solicitat conducerii Primariei Capitalei sa convoace in  regim de urgenta Consiliul General in scopul „transferului afacerii RADET catre Compania Municipala Energetica Bucuresti SA si plata de catre Municipiul Bucuresti a creantelor asupra RADET, ramase de achitat, dupa confirmarea modificarii planului de reorganizare”.
  • Urmare solicitarii RADET, prin administrator judiciar ROMINSOLV, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a adoptat Hotrarea nr.296 din 17.05.2018, prin care au fost aprobate de principiu masurile propuse, iar in ceea ce priveste HCGMB nr.13/17.01.2018, prin care a fost aprobat setul de actiuni consecutive ce au fost incluse initial in planul de reorganizare al RADET, depus de ROMINSOLV la 02.02.2018, aceasta hotarare a fost abrogata.
  • Nici dupa adoptarea HGCMB nr. 296/2018, RADET sub supravegherea administratorului sau judiciar, Rominsolv, nu a comunicat CGMG niciun demers de implementare sau o analiza pe care sa se fundamenteze transformarea avizului de principiu obtinut, intr-o aprobare in sensul art. 132 alin 1, lit a) din Legea 85/2014.
  • Surprinzator, in data de 23.08.2018, pe ordinea de zi a sedinte in CGMB a fost inclus un alt proiect de hotarare, care propune o solutie diferita de cele doua anterioare, respectiv, preluarea de catre Energetica SA a tuturor creantelor asupra ELCEN, inclusiv cele detinte de ANAF si MF, in vederea preluarii controlului PMB asupra ELCEN, in calitate de creditor majoritar.
  • Fata de aceasta noua “solutie”  exista urmatoarele rezerve:
    • Solutia de preluare a creantei ANAF de catre Energetica SA nu are, la ora actuala, o baza legala care sa permita implementarea ei imediata
    • Din perspectiva economica, nu se intelege de ce se intentioneaza ca Energetica SA, care ar trebui sa fie compania in care sa se restarteze, pe baze sustenabile, activitatea de termoficare a Bucurestiului, aceasta insemnand ca va fi capitalizata si organizata astfel incat sa devina eligibila pentru a accesa finantarile nerambursabile si rambursabile necesare, sa fie incarcata cu creantele asupra ELCEN, a caror recuperare integrala depinde de modul in care ELCEN isi va recupera creanta de 3,70 miliarde RON de la RADET.
  • La data de 21.05.2018 administratorul judiciar provizoriu KPMG a transmis grefei Tribunalului Bucuresti Planul de reorganizare  in numele debitoarei ELCEN, prin care se asigura recuperarea integrala a creantelor creditorilor chirografari.
  • Tot la data de 21.05.2018 Tribunalul Bucuresti, prin sentintele civile nr.3093 si nr.3095 a dispus incetarea atributiilor administratorului judiciar provizoriu KMPG la ELCEN urmare votului acordat de ANAF si MF in cadrul Adunarii Creditorilor, in calitate de creditori majoritari Votul a fost dat in baza unui selectii interne a ANAF privind desemnarea practicianului in insolventa, procedura initiata cu intarziere in raport de data intrarii in procedura de insolventa.
  • La data de  23.05.2018 judecatorul sindic a comunicat Incheierea de prelungire a termenului de depunere a planului de reorganizare al ELCEN cu 30 de zile, care a fost publicata in BPI nr.10819 la data de 29.05.2018.
  • La data de 21.06.2018 administratorul judiciar desemnat de instanta SIERRA Quadrant a depus completarea planului de reorganizare a ELCEN la grefa Tribunalului Bucuresti, mentinand propunerile initiale formulate de KPMG, respectiv de recuperare integrala a creantelor creditorilor chirografari,.
  • La data de 25.07.2018 ELCEN a informat administratorul judiciar Sierra Quadrant ca RADET a anuntat ca nu poate onora facturile restante catre ELCEN pentru serviciile curente, la termenul de plata de 90 de zile, in conformitate cu art.77 alin.2 din Legea nr.85/2014.
  • Mai mult, RADET recunoscand ca nu intrevede o echilibrare financiara nici in viitor  apreciat ca ELCEN, in calitate de furnizor de utilitati „este îndreptăţit să întrerupă furnizarea serviciilor după ce a întocmit scenariul care scoate în evidenţă beneficiile unei asemenea măsuri, iar creditorii şi acţionarii furnizorului aprobă un asemenea demers”.
  • Administratorul judiciar Sierra Quadrant a adus la cunoştinţa creditorilor ELCEN, in cadrul unui Comitet de Creditori convocat cu aceasta problema urgenta, ca datorita lipsei resurselor financiare ale RADET există riscul ca pentru suma reprezentand contravaloarea livrărilor curente de energie termică (cca 124,6 milioane lei) să se depaseasca termenul de plată de 90 de zile.
  • Este cunoscut ca In perioada de toamna-iarna volumul de energie termica furnizata de ELCEN catre RADET va creste considerabil, caz in care, in situatia neincasarii contravalorii acestor livrari este posibil ca si ELCEN, la randul sau, sa nu mai poata respecta obligatiile de plata fata de furnizorii de utilitati, respectiv sa depaseasca termenul de plata de 90 de zile de care beneficiaza in perioada insolventei, situatie care va putea afecta platile catre furnizorii indispensabili prin neincasarea facturilor aferente serviciilor curente prestate in perioada toamna-iarna in favoarea ELCEN. Trebuie precizat ca facturile lunare catre furnizorii indispensabili reprezinta 90% din cheltuiala curenta a societatii.
  • La data de 09.08.2018 Compania Municipala Energetica a inaintat catre Primarul General solicitarea nr.1413 pentru aprobarea majorarii capitalului social cu suma de 1,262 miliarde lei. Demersul Energetica a fost preluat in expunerea de motive a Primarului General la proiectul de hotarare privind majorarea capitalului social la aceasta companie care a precizat ca: „scopul majorarii capitalului social al societatii prin emisiunea de noi actiuni in schimbul unor noi aporturi in numerar este sustinuta de considerentul privind realizarea conceptului de SACET prin preluarea creantelor detinute de catre creditorii ELCEN SA cat si a investitiilor realizate de ELCEN SA.”
  • Contrar celor mentionate in expunerea de motive de catre Primarul General, din care se intelege ca prin majorarea de capital la Energetica se vor prelua de catre aceasta companie toate creantele detinute de creditorii ELCEN, se constata ca prin raportul de specialitate nr.877/10.08.2018 al Directiei Guvernanta Corporativa a PMB, se supune dezbaterii si aprobarii CGMB proiectul de hotarare privind majorarea de capital la Energetica pentru cumpararea numai a anumitor ategorii de creante detinute de o parte din creditori impotriva ELCEN, in valoare de 1,077 miliarde lei.
  • La data de 23.08.2018, CGMB a aprobat proiectul de hotarare in forma inaintata de Directia Guvernanta Corporativa a PMB, prin care se asigura Companiei Energetica 4 (patru) categorii distincte de creante impotriva ELCEN, mentionate in programul de plati, reprezentand 30% din totalul masei credale a ELCEN. Astfel, potrivit art.139 alin. 1 lit A din Legea nr.85/2014, prin cumpararea creantelor aprobate de CGMB planul de reorganizare a ELCEN va putea fi aprobat si modificat numai prin votul noului creditor Energetica, iar in ceea ce priveste votul categoriei creantelor chirografare, categorie in care se afla  inregistrate creantele celor mai importanti creditori - furnizorii indispensabili, va fi lipsit de relevanta, existand riscul eliminarii posibilitatii recuperarii creantelor creditorilor indispensabili care au sustinut activitatea atat inainte de deschiderea procedurii de insolventa, cat si in toata perioada de la data intrarii in procedura de insolventa in perioada de observatie si in prezent.
  • In 24 August 2018, comitetul creditorilor de la ELCEN a decis amanarea votului pe planul ELCEN pentru data de 24 septembrie 2018. Vineri 21 septembrie, ANAF solicita comitetului creditorilor inca o amanare de 30 de zile pentru a se astepta intrarea in vigoare a OUG privind insolventa. De aceasta data comitetul creditorilor voteaza impotriva cu 3 voturi din 5 (creditorii bugetari au fost singurii care au votat pentru), pe considerentul conflictului de interese in care se gaseau creditorii bugetari, interesati sa isi vanda creanta, aspect fara legatura cu interesul concursual asupra planului. Drept urmare, in data de 24 septembrie a fost supus votului adunarii creditorilor din ELCEN planul propus care a fost votat cu majoritate de 3 grupe de creditori din 5. Din nou, cele doua grupe care au votat impotriva au fost controlate de creditorii bugetari.
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7781
Diferență: -0,0105
Ieri: 4.7786
Azi: 4.2878
Diferență: 0,3088
Ieri: 4.2746
Azi: 5.7295
Diferență: 0,1696
Ieri: 5.7198
Azi: 4.3622
Diferență: 0,4005
Ieri: 4.3448