♦ Specialiştii spun că trebuie să existe reguli mai clare la intrarea în zona de comerţ cu energie ♦ „Piaţa de furnizare nu trebuie să fie o piaţă speculativă. Când e bine fac afaceri, când nu e bine închid totul şi plec.“
În încercarea de a ajuta cât mai mulţi dintre consumatorii de energie şi gaze naturale în faţa exploziei preţurilor, statul român va lua bani de la companiile sale strategice pentru a-i muta în conturile furnizorilor privaţi de utilităţi. În acest din urmă club însă intră firme înregistrate în offshore-uri sau companii care şi-au încălcat angajamentele faţă de clienţi chiar din prima lună, în contextul în care oricum nu aveau gazul sau energia necesare derulării contractelor.
„Deşi mi-am făcut un contract cu Restart Energy pe partea de gaze naturale, în care promisiunea furnizorului era de a-mi asigura un an acelaşi preţ, după o lună am primit notificarea de scumpire“, spune una dintre fostele cliente ale Restart Energy pe zona de gaze naturale.
Compania, controlată de omul de afaceri Armand Domuţa, a abandonat anul trecut tot portofoliul de clienţi pe zona de gaz natural către ENGIE România, furnizor de ultimă instanţă, în contextul în care firma nu a mai fost capabilă să-şi asigure achiziţiile de gaz natural pe fondul scumpirilor. În total a fost vorba despre un portofoliu de 18.000 de clienţi care, peste noapte, s-au trezit plasaţi la alt furnizor. Iar cazul Restart nu este singular, ENGIE preluând în ultimele luni mai multe portofolii de clienţi ai unor furnizori care au ieşit rapid din piaţă. De altfel, Restart Energy a fost şi amendată de comisarii de la ANPC pentru nereguli în întocmirea facturilor de energie.
Explozia de preţ din 2021, care va continua şi anul acesta, deşi are cu totul alte rădăcini, aminteşte însă de episodul scumpirii energiei din 2017. La acel moment, o serie întreagă de furnizori s-au văzut cu afacerile în insolvenţă sau în faliment pentru că, în absenţa achiziţiilor făcute, scumpirile i-au prins pe picior greşit: adică fără energie, dar cu clienţi deja contractaţi.
Criza preţului de anul trecut arată că nimic nu s-a schimbat în ceea ce priveşte comportamentul de piaţă al unor furnizori, în continuare cele mai multe achiziţii de energie fiind făcute de pe o zi pe alta, deşi la capătul firului sunt milioane de clienţi.
„Cert este că trebuie să avem reguli mai clare pentru a intra în această piaţă. Până la urmă, piaţa de furnizare nu trebuie să fie o piaţă speculativă. Când e bine fac afaceri, când nu e bine închid totul şi plec“, spune un specialist din zona energiei.
Pe zona de furnizare de gaze naturale către consumatorii casnici, circa 87% din piaţă este controlată de E.ON Energie România şi de ENGIE România. Restul se împarte între companii precum Premier Energy (Cipru), Gaz Vest (deţinută de Victor Dombrovschi, al cărui nume este adesea asociat cu afacerile ilegale cu deşeuri) sau Restart Energy One, companie deţinută de Armand Domuţa, care nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale asumate în faţa clienţilor săi de gaz natural. Pe zona de energie, Tinmar Energy, compania controlată de omul de afaceri Augustin Oancea, va primi de la statul român sume pentru compensarea facturilor către clienţi.
Pe de altă parte, furnizorii spun că oricum ajutorul nu este suficient pentru a acoperi pierderile. La celălalt capăt sunt companiile de stat, principalii finanţatori ai schemei de plafonare şi compensare. Spre exemplu, Romgaz, compania care asigură jumătate din producţia internă de gaz natural, ar urma să plătească anul acesta taxe şi impozite de 7,4 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro), de 4 ori mai mult faţă de anul trecut.
Nuclearelectrica şi-a bugetat la rândul ei o creştere semnificativă a taxelor şi impozitelor pe care le va trimite către statul român, acţionarul ei principal. Astfel, firma crede că va avea de achitat anul acesta taxe şi impozite de 357 milioane de lei, duble faţă de anul trecut.
