Energie

Transformare, revenire, înverzire. Povestea economiei de azi este povestea cuprului, fierului şi litiului

Transformare, revenire, înverzire. Povestea economiei de azi este povestea cuprului, fierului şi litiului

Revenirea economică impresionantă condusă de industria din China înseamnă că spre această ţară s-au dus 76% din exporturile pe mare la nivel global în primele nouă luni ale anului.

Autor: Bogdan Cojocaru

04.12.2020, 00:08 833

Povestea transformărilor din economia prezentului este povestea a trei metale: cupru, fier şi litiu. Preţurile primelor două materii prime au atins maxime multianuale, iar cele ale ultimei sunt pe cale să decoleze.

Valul verde care cuprinde rând pe rând ţările dezvoltare sau economiile mari - tranziţia spre energie regenerabilă, nepoluantă - înghite cupru într-un ritm cu care industria minieră nu poate ţine pasul. Specialiştii vorbesc deja de un deficit de metal. „Pe baza analizelor noastre, piaţa cuprului se îndreaptă spre o perioadă de mai mulţi ani de deficite, în parte din cauza cererii din sectorul energiei regenerabile şi din industria maşinilor electrice“, spun analiştii de la Jefferies, citaţi de Barron’s.

Rezultatul este că preţurile cuprului au sărit în aer. Cotaţiile au atins la sfârşitul lunii trecute maximele ultimilor şase ani. Ascensiunea reflectă în mare parte cererea puternică din partea celui mai mare consumator de cupru din lume, China. Cererea chineză epuizează rapid stocurile mondiale, aflate deja la cel mai scăzut nivel de după 2014. De asemenea, consumul din a doua economie ca mărime a lumii este dovada accelerării creşterii acesteia şi a revenirii din criza produsă de pandemia de COVID-19.

„Ne aşteptăm ca revenirea economică din 2021 să fie benefică pentru cererea de metale“, spune Ephrem Ravi, analist la Citigroup. „Preţurile acestor metale ar trebui să înregistreze rezultate mai bune decât altele în condiţiile în care îmbunătăţirea cererii se împleteşte cu gradul ridicat de utilizare şi stocurile reduse.“

Pentru Scott Carpenter, contributor la Forbes, preţurile cuprului transmit omenirii un mesaj: se vor construi mai multe ferme eoliene, cabluri, maşini electrice şi alte componente ale economiei verzi. La sfârşitul săptămânii trecute, cotaţiile au trecut de 7.000 de dolari tona, ajungând la cel mai ridicat nivel de după 2013. „Este un semn nu doar că economia revine la creştere - vaccinurile recent anunţate înseamnă că sfârşitul pandemiei s-ar putea vedea la orizont -, ci şi că investitorii iau de bune promisiunile naţiunilor că vor cheltui mai mult pe decarbonizarea economiilor lor.“ În prezent, doar China este responsabilă pentru o jumătate din importurile de cupru la nivel mondial, iar această ţară a cumpărat deja mai mult decât a împortat în tot anul 2019, potrivit datelor Bloomberg. Însă investitorii anticipează, probabil, ca SUA şi Marea Britanie să prezinte planuri de cheltuieli masive în energie solară şi eoliană, dar şi pentru dezvoltarea infrastructurii de transport al electricităţii. Analiştii de la Goldman Sachs asigură că piaţa cuprului sprintează şi că ar putea stabili noi recorduri de preţ. De la începutul anului, cotaţiile au sărit cu 22%.

Tot pe seama revenirii economiei chineze este pusă şi ascensiunea cotaţiilor minereului de fier, care au atins maximul ultimilor şapte ani. Industria chineză are nevoie de tot mai mult oţel, după cum scrie The Wall Steet Journal.  Chiar dacă producţia de oţel s-a blocat în statele occidentale din cauza perturbărilor cauzate de pandemie, cotaţiile minereului cresc în timp ce oţelăriile chineze îşi ţin producţia ridicată pentru a sprijini revenirea economică de acolo.

Preţul fierului, principalul ingredient al oţelului, a urcat la 136,7 dolari pe tonă miercuri, cel mai ridicat nivel al ultimilor şapte ani, potrivit datelor S&P Global Platts. Cotaţiile au crescut cu 16% în noiembrie şi cu aproape 50% de la începutul anului. Minereul de fier este unul dintre principalele exporturi ale unor ţări precum Brazilia şi Australia, cea din urmă aflată în război comercial cu China.

China, la rândul ei, este cel mai mare consumator de fier din lume, fiind responsabilă de aproape două treimi din importurile globale. „China reprezintă de obicei circa 70% din importurile de minereu de fier la nivel mondial“, explică pentru ABC News Vivek Dhar, analist la CBA. „Totuşi, revenirea economică impresionantă condusă de industrie din China înseamnă că spre această ţară s-au dus 76% din exporturile pe mare la nivel global în primele nouă luni ale anului.“ Şi pe piaţa litiului se produc schimbări notabile - preţurile se stabilizează, după o recesiune de trei ani, pe fondul creşterii vânzărilor de maşini electrice. Litiul este un ingredient de bază al bateriilor care alimentează electromotoarele. Avântul luat de electromobilitate a încurajat investitorii să parieze pe o revenire a pieţei litiului, declanşând un raliu ameţitor al acţiunilor companiilor care au activităţi legate de acest metal rar. Elanul sectorului reflectă asocierea sa cu agenda verde, un accent din ce în ce mai mare pus de investitori şi guverne, precum şi una dintre cele mai fierbinţi poveşti de piaţă ale anului 2020 „ creşterea cu aproape 600% a preţului acţunilor producătorului de maşini electrice Tesla, care foloseşte litiul pentru bateriile sale. Mişcările recente de pe burse reflectă un optimism în creştere cu privire la pătrunderea în masă pe piaţă a maşinilor electrice care utilizează litiu în baterii, spun managerii de fonduri. Vânzările de vehicule electrice şi hibride reîncărcabile sunt de aşteptate să crească cu 28% în acest an, la 2,78 milioane de unităţi, potrivit firmei de consultanţă Rho Motion. Vânzările europene sunt aşteptate să le depăşească pe cele din China, ajutate de subvenţiile oferite de guverne în Germania şi Franţa. „Bursa este întotdeauna un animal care se hrăneşte şi produce prognoze. . . dar în acest moment se uită printr-un set de lentile puternice“, spune Will Smith, de la Westbeck Capital Management. „În mod clar, cererea de vehicule electrice a surprins pe toată lumea cu creşterea din acest an şi aceasta va continua, având în vedere preferinţa guvernelor pentru forme de transport mai ecologice ca modalitate de stimulare a economiilor.“

Schimbarea de sentiment urmează unei scăderi de trei ani a preţurilor litiului cauzată de excesul de ofertă creat de deschiderea unor mine noi. Acum, este posibil ca preţurile litiului să fi atins punctul cel mai de jos, în special în Australia, cel mai mare producător la nivel mondial. De la un vârf de peste 900 de dolari pe tonă în 2018, preţurile litiului din Australia s-au prabuşit la 375 dolari pe tonă - sub nivelul la care majoritatea minelor pot face profit. Însă preţurile au stagnat în octombrie, potrivit Benchmark Mineral Intelligence. În acelaşi timp, preţurile de pe piaţa chineză ale carbonatului de litiu, o formă prelucrată a materiei prime utilizate în baterii, au crescut cu aproape 1%. Urcarea se datorează, pe lângă creşterea pieţei de maşini electrice, cererii mai mari pentru baterii pentru produse precum laptopurile în contextul în care pandemia a creat tendinţa lucrului de acasă.

 
Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO