♦ Indicatorul care vorbeşte cel mai bine despre schimbarea profundă a sistemului energetic naţional este evoluţia numărului de producători de energie ♦ Dacă în 2009, în zorii primului val de energie verde, România avea 21 de mari producători de energie, clasicii Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi termocentralele, azi acest număr a ajuns la 139 de producători de energie, cu puteri mai mari de 5 MW, peste care se adaugă 209.000 sunt prosumatori. Doar comparând producătorii de energie cu puteri mai mari de 5 MW, în 2025 este un salt masiv faţă de echipa de 21 de producători din 2009, făcut de proiectele de energie solară şi eoliană ♦ Dar această evoluţie, deşi nu a adus creşterea producţiei de energie, vine la pachet cu un set de provocări enorme, cazul penei de curent din Spania, de la finalul lunii trecute, fiind un exemplu. Care sunt soluţiile?
Pe baza datelor publice, ZF a încercat să analizeze cum a evoluat parcul naţional de producere a energiei strict ca număr de producători. Demersul are loc în contextul penei masive de curent care a afectat 60% din consumul Spaniei, de pe 28 aprilie, şi care a fost un semnal de alarmă pentru funcţionarea sistemelor energetice la nivel european, inclusiv pentru România.
Deşi datele nu coincid mereu în contextul în care modul de raportare din documentele oficiale s-a schimbat de-a lungul timpului, tendinţa este clară. Din 2009, de când România a experimentat primul său val de investiţii în energia verde, şi până acum producţia de energie s-a descentralizat masiv. De exemplu, raportul pentru anul 2009 realizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) menţionează 21 de producători de energie, în care erau incluşi Nuclearelectrica, Hidroelectrica, dar şi clasicii „cărbunari“.
