Mark Beacom, CEO, BSOG
► Am menţinut plafonul (pentru proiectul Midia - n.r.) încă de când am început la 1 miliard de metri cubi pe an. Probabil că vom mai produce la acest nivel pentru unu-doi ani. Avem capacitatea de a produce mai mult şi se pare că există o mulţime de potenţiali cumpărători la preţurile acestea ridicol de mari.
► Am spus că putem creşte producţia cu 25%, dar din cauză că avem această dispută cu ANRE privind piaţa reglementată, nu există un mecanism agreat despre cum am putea livra gazul suplimentar.
► Este o tragedie absolută că România plăteşte atât de mult pentru gaze, cu 20 de euro mai mult decât plătesc alţi europeni. Unul dintre motive este faptul că nu există suficientă aprovizionare pentru a satisface cererea şi am văzut acum cât de fragilă este situaţia. După câteva zile de vreme rece, România se panichează că nu are suficient gaz.
► În al doilea rând, conectivitatea cu România este atât de slabă, încât devine foarte dificil când încerci să imporţi, deci preţurile cresc (...) Ideal ar fi să lăsăm România să îşi dezvolte resursele pe care le are.
Cleopatra Leahu, deputy managing partner la Suciu Partners
► Principalele probleme ale clienţilor noştri pe zona de smart grid ţin de predictibilitate, de ritmul în care cadrul legal şi de reglementare răspunde nevoilor pieţei. Vedem actori noi care participă la această piaţă - prosumatorii, comunităţile energetice, se vorbeşte despre agregatorii de flexibilitate, dar pe toate aceste zone cadrul legal şi de reglementare încă este în dezvoltare, iar nevoile sunt acute.
► Ministerul Energiei a propus un proiect pentru modificarea Ordonanţei 163 pe zona de energie regenerabilă, unde sunt reglementate mult mai în detaliu lucrurile care ţin de comunităţile energetice şi de modul în care acestea sunt organizate.
► Proiectele de regenerabile sunt în efervescenţă în România. Vedem în fiecare zi cum creşte numărul capacităţilor instalate. Sunt proiectele de producţie gaze, în frunte cu proiectul Neptun Deep, şi toate provocările pe care etapa actuală de dezvoltare le presupune.
► Avem nişte obiective pe care operatorii din sistem trebuie să le atingă, dar în acelaşi timp trebuie să existe şi mijloacele ca acest lucru să se poată întâmpla. Avem mecanisme de accelerare, dar sunt insuficiente.
Mihai Tudor, CEO, Simtel
► Toate turbulenţele din piaţă nasc multe întrebări la nivelul clienţilor noştri. Când vorbim de clienţi sunt mai multe categorii. Sunt cei care devin prosumatori şi o mare parte din energie o vor consuma pentru nevoile proprii
► O opinie personală privind plecarea E.ON din ţară este că sunt aşteptări la nivel de business care nu au fost realizate. Această lipsă de predictibilitate la nivel legislativ cred că este un lucru pe care o corporaţie mare cum este E.ON o percepe în mod negativ.
► Potenţialul este foarte mare. Dacă ne uităm la Bucureşti o estimare grosieră ne arată că pe acoperişurile blocurilor şi tuturor clădirilor s-ar putea instala 600-700 MW.
► Avem o strategie bună la nivel de ţară şi cred că ar trebui urmată. Investiţiile în green trebuie accelerate pentru a veni înaintea investiţiilor în capacităţile de producţie. Trebuie să evităm schimbările care apar nediscutate uneori din zona legislativă.
Manuela Trisnevschi, head of energy & utilities, BCR
► Din punctul nostru de vedere finanţările noi, de 530 mil. euro în zona de energie, reprezintă o sumă şi o cifră care arată capacitatea pieţei, ce există în piaţă ca proiecte şi deschiderea finanţatorilor. Dacă doar BCR a finanţat o astfel de sumă, dacă ne uităm la tot sistemul bancar, apetitul probabil a fost similar şi atunci probabil că sumele sunt consistente în investiţiile în energie.
► Resursele României rămân un punct forte. Partea geografică, de asemenea, pentru că putem să devenim un hub energetic bazat pe diversitate. Este unul dintre motivele pentru care finanţăm acest sector.
► Toate proiectele care fac parte din tranziţia energetică a României rămân deschise în analiza noastră.
► În anul 2024 am finanţat foarte multe proiecte, am depăşit 530 mil. euro, sumă totală pentru anul 2024. Aproximativ 300 mil. euro a mers către zona de producţie de energie regenerabilă, respectiv 640 MW finanţaţi.
► Anul acesta avem un pipeline foarte optimist, este consistent şi depăşeşte valoarea finanţărilor de anul trecut.
Ondrej Safar, CEO, Evryo
► Vedem pe plan internaţional o reacţie normală la cum a fost impus Green Deal, împins în economie fără a se explica ce impact va avea. Vedem acum companiile cerând o revizuire pentru a lua în calcul competitivitatea.
► Tranziţia energetică se va întâmpla oricum. Noi ca Europa suntem importator de energie şi asta ne face vulnerabili, dependenţi. În 2021-2022 am văzut criza energiei şi depindem de terţe părţi, ceea ce duce la creşterea preţurilor şi presiune asupra economiei.
► Anul trecut am avut licitaţiile pentru CfD, cu 55 euro cel mai mic preţ pe fotovoltaic, iar pentru vânt 65 euro. Nicio altă resursă nu asigură asfel de preţuri.
► Piaţa liberă funcţionează în majoritatea ţărilor europene. Avem competiţie între producători, traders. Este un pas important să educăm consumatorul despre beneficii şi riscuri şi să protejăm consumatorul vulnerabil.
► Lansăm programul Orizont 30 pentru a găsi cel mai bun mod de a implementa tranziţia energetică în viaţa reală. Avem baterii, avem comunităti de prosumatori, diferiţi furnizori, dar trebuie să vedem cum vor merge tehnic şi economic.
Elena Gheorghe, country manager, PayU GPO România
► Plata online cu cardul la companiile de utilităţi din România nu depăşeşte mai mult de 5% în cazurile fericite.
► Venim în ajutorul clienţilor comercianţi, dar şi în ajutorul clienţilor finali, în a oferi multiple metode de plată astfel încât companiile să poată colecta cât mai repede creanţele. Un cash flow cât mai bun îi ajută să gestioneze aceste provocări pe care le vedem astăzi.
► Sunt clienţi finali care plătesc factura prin debit direct prin bănci, dar acolo poate avea un cost, iar la plata cu cardul nu are un cost, costul îl suportă compania.
► La plata online, compania are beneficiul de a avea confirmarea plăţii instant.
► Plata online face parte şi dintr-o strategie de digitalizare a companiilor, ea ajută compania pe mai multe fluxuri de lucru.
► Am făcut paşi în adopţia plăţilor cu cardul în România, dar încă suntem la început. Există potenţial, vedem o accelerare care a venit odată cu pandemia.
► Ar trebui să existe o strategie clară pentru energie şi pentru digitalizare la nivel de ţară, o strategie pe minim 5-7 ani, unde să livrăm măcar 70-80% din ce stabilim.
Dana Dărăban, director executiv la ACUE (Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie)
► Doar pe zona de distribuţie, minimul este 9 miliarde şi maximul este la 11 miliarde de euro (investiţii în următorii cinci ani - n.r.). Nu ne-am prea mişcat în zona de tranziţie energetică. Singura investiţie efectivă în ultimii ani sunt aceşti prosumatori, care sunt foarte bine veniţi, dar ştim că nu s-a ţinut pasul pe digitalizare, automatizare şi dezvoltare de reţele.
► Şi nu pentru că distribuitorii nu şi-ar fi făcut treaba, toată lumea şi-a îndeplinit programele de investiţii, dar pentru că planificarea în zona de distribuţie nu a avut în vedere această mişcare a prosumatorilor. În rest, am cam stagnat.
► Personal, cred foarte mult în interconectări, în reverse flow. România ar trebui să producă probabil dublu cât produce astăzi. Oportunităţi ar fi, dar noi avem un fel a crede că, dacă controlăm nişte chestiuni, controlăm viitorul.
► Piaţa liberă funcţionează şi are rezultatele pe care le vedem în alte părţi dacă o lăsăm liberă în adevăratul sens al cuvântului.
Radu Mustaţă, energy & power development leader, Marsh CEE Central
► În următorii cinci ani Europa va fi pierdut 14.500 mld. dolari din beneficiul nerealizat, lanţ de aprovizionare extins şi oportunităţi pierdute din cauza războiului din proximitatea noastră.
► La nivel european în divizia noastră de power and energy vedem că sunt mai multe astfel de demersuri de investiţii în centre de date în Europa, dar eu mă bazez pe faptul că în momentul în care energia în România devine atât de accesibilă putem capitaliza şi atrage investiţii în centre de date şi în producţie industrială.
► Centrele de date sunt o dimensiune pe care o să o vedem în următoarea perioadă ca fiind mult mai avansată. La momentul de faţă avem puţine astfel de capabilităţi în România.
► Geotermalul va apărea în mixul energetic mult mai profilat pentru că vom vedea o evoluţie în acest spaţiu. Gazul trece din sursă termală în sursă de balansare. Unităţile cu pornire rapidă pe bază de gaze pot să alimenteze şi necesarele de vârf de putere în sensul echilibrării, dar şi să alimenteze diverse businessuri şi unităţi de producţie.
George Agafiţei, head of institutional affairs and sustainability, PPC
► Ne frapează lipsa de comunicare dintre instituţiile cruciale din sistemul energetic. Avem multe planuri, avem PNIESC, avem strategie energetică, avem cadru de reglementare pentru reţele, dar nu comunică între ele.
► Lucrurile s-au mai îmbunătăţit, dar problema care rămâne în continuare este heirupismul, măsurile luate peste noapte, pe repede-înainte, şi consultările făcute mai mult să le bifăm pe o foaie. Şi asta vine din zona de instabilitate politică, care nu e doar în România în momentul de faţă, ci în lumea întreagă.
► Tendinţele naţionaliste tind să se transforme energia într-o armă electorală şi când ai un discurs electoral e greu să ai o ţintă de ţară peste 20 de ani, pentru că te interesează ce se întâmplă mâine.
► Trebuie să atragi investitori şi de aceea vorbim despre un ciclu de reglementare. Să vă dau un exemplu concret: s-a pus rata de rentabilitate la 6,94%, iar a doua zi statul român a ieşit cu titluri de stat cu 7%. Dacă eşti fond de investiţii şi ai 100 de milioane de euro de băgat, preferi să investeşti la 7% fără impozit şi fără risc sau la 6,94% cu o grămadă de riscuri şi de complexităţi?
► Infrastructura energetică este la fel de importantă ca autostrăzile.
Dan Mateaş, director, Network Development, DEER
► Fără operatori de distribuţie, nu putem face tranziţia energetică.
► Dacă în urmă cu 3-4 ani nu se discuta despre foarte multe finanţări pe zona de distribuţie, acum, timid, au apărut şi finanţări nerambursabile. Este evident că din bugetele noastre de investiţii, pe care ANRE ni le aprobă cu o anumită limită, nu reuşim să ajungem la reţeaua inteligentă pe care ne-o dorim.
► La nivelul companiei noastre, în următorii 5 ani, ne propunem să investim 5,7 miliarde de lei, dar din această valoare 2 miliarde de lei reprezintă finanţări europene.
► Apariţia prosumatorilor, până la o anumită limită, este benefică pentru reţea şi pentru producţia de energie. Situaţia poate deveni complicată acolo unde există o densitate mult prea mare de prosumatori şi unde puterea de instalare a acestora depăşeşte cu mult consumul individual.
► Lucrurile vor evolua într-un ritm pozitiv atâta timp cât fiecare dintre noi îşi va realiza cât mai bine sarcina pe care o are, fie că vorbim de autoritate, de distribuitor, de furnizor sau investitor.
► În prezent avem o resursă umană foarte bună la nivel national, pe care trebuie să o folosim în acest proces destul de complex, de tranziţie la energie verde.
Dan Flesariu, CEO, Wiren Investments
► Avem veşti bune de la Transelectrica unde sunt în desfăşurare sau aproape de finalizare lucrări de întărire şi modernizare a reţelei de transport, dar la nivelul reţelelor de distribuţie lucrurile stau mult mai prost.
► Există nişte arierate foarte mari din partea statului către furnizori şi distribuitori, aproape 8-9 miliarde lei, iar atunci întrebarea retorică este cum poţi să-ţi faci un plan de investiţii bazându-te pe nişte bani pe care nu ştii când îi primeşti?
► Suedia are un grad de acoperire de aproape 100% în contoare inteligente. Nu toţi sunt încă înrolaţi în sistemele de gestiune automata, dar o bună parte este, suficient cât să putem face nişte comparaţii. Astfel, la nivel de consumator final economiile anuale realizate prin acest nou model se situează între 1.500 şi peste 4.000 de euro.
► La nivelul operatorului de reţea, vorbim de economii de până la 30% din costurile de operare, care nu sunt deloc de neglijat.
► Pe termen scurt şi mediu ar trebui să canalizăm cît mai multe resurse pe zona de infrastructură şi interconectare. S-ar putea realoca inclusiv nişte fonduri care acum se dau pe zona de prosumatori.
► În prezent, zona de prosumatori se autosusţine.
