Guvernul de la Budapesta a transmis joi că are o serie de condiţii înainte de a putea aproba Acordul verde european, inclusiv cerând ca Blocul comunitar să recunoască faptul că energia nucleară va ajuta la combaterea schimbărilor climatice, potrivit agenţiei Reuters.
Gergely Gulyas, şeful Cancelariei premierului Viktor Orban, a declarat că Ungaria doreşte garanţii din partea UE că acest acord privind schimbările climatice nu va conduce la creşterea preţurilor în sectoarele energiei şi alimentelor, iar costurile vor fi suportate de marii poluatori.
"Ungaria este de acord cu obiectivele ambiţioase stabilite de UE, dar nu putem semna un cec în alb", a spus Gulyas. "Obiectivele climatice din 2050 nu pot avea drept consecinţă creşterea preţurilor la alimente sau energie", a completat oficialul.
Gulyas a mai afirmat că Ungaria şi-a redus emisiile de carbon cu o treime din 1990 şi până astăzi, în pofida creşterii economice accentuate şi îşi dezvoltă acum economia fără a-şi mări amprenta de carbon, dar alte ţări nu au fost la fel de prudente.
Oficialul a mai afirmat că producţia de carbon pe cap de locuitor a Ungariei este de 6,3 tone pe an şi este mult mai mică decât nivelul de aproximativ 11 tone în Germania şi Olanda şi 20 de tone în Statele Unite.
Atingerea obiectivelor de neutralitate climatică până în anul 2050 ar costa Ungaria 50 de trilioane de forinţi (165 miliarde de dolari), un preţ care ar fi prohibitiv pentru ţara sa, a adăugat Gulyas.
Ţările din estul UE doresc mai mulţi bani pentru a finanţa o tranziţie către un viitor cu emisii mai mici, inclusiv un rol pentru energia nucleară, care nu emite CO2, dar pe care Germania şi alţii îşi propun să o elimine treptat.
"Este important să avem certitudinea că nimeni nu ne va opri să construim unităţi nucleare", a declarat premierul ceh Andrej Babis jurnaliştilor, înainte de a pleca la reuniunea Consiliului European, la Bruxelles.
"Trebuie să avem energie electrică pentru oameni, pentru firme şi încălzire. Şi aceasta este prioritatea şi voi vedea. Nu exclud nimic", a adăugat şeful Guvernului de la Praga.
Un diplomat de rang înalt dintr-una dintre ţările estice ale Blocului comunitar a spus despre cel mai recent proiect de decizie al Consiliului European pe tema Acordului Verde European că: "Pentru noi, cu siguranţă nu merge destul de departe. Atât în ceea ce priveşte domeniul nuclear, dar şi al împărţirii sarcinilor şi al sprijinului financiar".
Aproximativ jumătate din energia electrică produsă de Cehia se face prin utilizarea cărbunelui şi doreşte ca cea mai mare parte a centralelor pe cărbune să fie eliminate în următorii 20 de ani, intenţionând să înlocuiască o parte a acestora cu noi unităţi atomice.
Ungaria se bazează pe centrale nucleare pentru aproximativ o treime din nevoile sale energetice, cărbunele reprezentând mai puţin de 15% din energie generată în această ţară. Budapesta doreşte să elimine cărbunele până în 2030 şi să îl înlocuiască cu un amestec de energie nucleară, regenerabilă, gaze naturale şi importuri de energie.
Polonia produce aproximativ 80% din energia sa utilizând cărbune şi discuţiile despre introducerea energiei nucleare nu au fost încă soluţionate, în parte din cauza costurilor mari.
