Energie

Uraniul şi cărbunii au ajuns la pierderi record. „Bogaţii“ din sector continuă să facă profit şi stau cu 1,5 miliarde de euro la saltea

Uraniul şi cărbunii au ajuns la pierderi record....

Autor: Roxana Petrescu

27.05.2016, 14:42 1298

Niciodată nu au fost mai evidente efectele „fărâmiţării“ sectorului energetic ca anul trecut. 

România este una dintre puţinele ţări la nivel global care au producţie proprie de uraniu, dar cumva singura companie care are dreptul de a exploata această re­sursă se afundă în pierderi. Cărbunii sunt pe marginea prăpastiei cu pierderi de aproape 2 miliarde de lei anul trecut. De cealaltă parte a ba­ricadei, „bogaţii“ din energie ţin peste 7 mld. lei (1,5 mld. euro) în depozite, finanţând astfel băncile în loc de propriul sector.

Potrivit datelor de la Ministerul Energiei, anul trecut companiile la care statul este acţionar majoritar sau la care deţine pachetul cel mai mare de acţiuni, au generat un profit net de circa 783 de milioane de lei (176 de milioane de euro), cu peste 60% mai mic faţă de cele 2 miliarde de lei pe care aceleaşi companii le-au înregistrat în 2014.

Această scădere pronunţată a profitului net nu a fost determinată de un recul general la nivelul tuturor câştigurilor, ci pe fondul agravării problemelor din două domenii cheie: producţia de uraniu şi generarea de energie electrică pe bază de huilă şi lignit.

Cele mai mari profituri din companiile energetice de stat sau în care statul încă mai are un cuvânt important de spus au fost bifate, ca în fiecare an, de Romgaz, cel mai mare producător de gaze, Hidroelectrica şi Electrica, careul de aşi fiind completat de Nuclearelectrica. Dacă în cazul primelor trei evoluţia profitului net a fost relativ stabilă, o scădere pronunţată fiind înregistrată de Nucleareelctrica, de cealaltă parte au fost companii care au înregistrat o creştere galopantă a pierderilor.

Complexul Energetic Hunedoara, singura companie care mai face energie din huila din Valea Jiului, a ajuns anul trecut la pierderi de 906 milioane de lei de la 352 de milioane de lei în 2014. Firma a intrat anul acesta în insolvenţă, iar numirea în funcţia de administrator judiciar a companiei GMC, o firmă care abia face cunoştinţă cu domeniul energetic, a luat prin surprindere Ministerul Energiei, consiliul de administraţie, con­ducerea executivă a producătorului de energie şi chiar pe reprezentanţii casei de insolvenţă.  Compania a intrat în insolvenţă în ianuarie, iar până acum nu a fost pus pe masă niciun plan concret de restructurare. Complexul Energetic Oltenia, compania care face energie pe bază de lignit şi care este cel mai mare producător termo din România, a terminat anul trecut cu un minus de aproape 961 milioane de lei, faţă de pierderile de 694 de milioane de lei din 2014, şi în acest caz discuţiile gravitând în jurul nevoii de restructurare, dar lipsind planurile concrete.

Compania Naţională a Uraniului este un alt caz special. 

De la refacerea lanţului nu­clear, România a ajuns să pună lacătul temporar pe singura mină din care mai sco­tea uraniu, astfel că alimentarea celor două reactoare de la Cernavodă, care asigură până la 20% din producţia de energie locală, s-a transformat într-o dependenţă 100% ca­nadiană. Mina de la Crucea (Suceava), singurul loc din România de unde se extrage uraniul, este neeconomică, aşa că se vor demara activităţile necesare pentru deschiderea unei noi mine, la Tulgheş-Grinţieş (judeţele Harghita şi Neamţ), a precizat recent Ministerul Energiei, entitatea care controlează Compania Naţională a Uraniului. 

Ceea ce a omis însă instituţia să spună a fost de unde va face rost de mai bine de 400 de milioane de lei pentru noua mină în contextul în care CNU a terminat anul cu pierderi de aproape 150 de milioane de lei. 

 

Conturi pline de bani

În timp ce cărbunii şI uraniul se scufundă în pierderi, marile companii energetice stau pe perne de bani.

Potrivit informaţiilor publicate de Nuclearelectrica, firma a terminat anul trecut cu aproape 1,4 miliarde de lei plasaţi în depozite la bănci, numerar şi echivalent numerar, dar investiţia în deschiderea unei noi mine de uraniu nu este considerată de către conducerea firmei ca fiind o activitate de bază. Electrica stă pe un munte de bani, respectiv 2,8 miliarde de lei (aproape 650 de milioane de euro), sume plasate mai ales în depozite, certificate de trezorerie şi obligaţiuni guvernamentale. Romgaz la rândul său are 2,9 miliarde delei în numerar, depozite sau titluri de stat şi niciun plan de dezvoltare. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO