Schema prin care sunt susţinute micile investiţii în producţia de energie de tipul panourilor solare montate pe case ar putea fi definitivată până la 1 ianuarie 2019, doar dacă aceasta nu va fi considerată ajutor de stat de către Consiliul Concurenţei. În care contrar, schema ar trebui notificată la Comisia Europeană, fiind necesară identificarea unei entităţi care se gestioneze întregul proces, fie că va fi vorba de Ministerul Energiei, fie de Ministerul Mediului.
“Dacă nu este ajutor de stat, de la 1 ianuarie putem aplica schema de compensare financiară”, a declarat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei), în cadrul unei conferinţe organizată de Focus Energetic.
În vara acestui an, legea prin care este susţinută producţia de energie verde din România a fost completată, fiind în final introdus termenul de prosumer.
Astfel, prosumer este clientul final care deţine instalaţii de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare, a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice, care consumă şi care poate stoca şi vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în clădirea lui, inclusiv un bloc de apartamente, o zonă rezidenţială, un amplasament de servicii partajat, comercial sau industrial sau în acelaşi sistem de distribuţie închis, cu condiţia ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie din surse regenerabile, aceste activităţi să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară.
În categoria de prosumer se înscriu toate panourile solare montate pe case, de exemplu, investiţiile în acest domeniu fiind până în acest moment puţin atractive din cauza cadrului de reglementare foarte complicat pentru vânzarea energiei. Potrivit legii, pentru a intra în categoria de prosumatori, capacitatea instalaţiilor de producţie a energiei nu trebuie să fie mai mare de 27 kW. Dincolo de definiţia prosumatorului, potrivit legii, furnizorii de energie electrică sunt obligaţi, la solicitarea prosumatorilor cu care aceştia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, să achiziţioneze energia electrică la un preţ egal cu preţul mediu ponderat înregistrat în Piaţa pentru Ziua Următoare (principala platformă de tranzacţionare a energiei din România, parte a bursei de energie OPCOM - n. red.) în anul anterior. Această prevedere ridică acum însă probleme în contextul în care garantarea unui anumit preţ poate fi suspectată de ajutor de stat.
Cei care optează pentru acest tip de producere a energiei pot accesa o finanţare de până la 20.000 de lei, bani gestionaţi prin intermediul Administraţiei Fondului de Mediu (AFM). Estimările sunt ca până la 26.000 de proiecte ar putea primi această finanţare, dar problema este că decontările se pot face numai până la finalul anului viitor. Şi aici intervin însă o serie de incertitudini. Ghidul de finanţare ar trebui modificat în urma multiplelor sesizări primite de AFM, cele mai multe de ordin tehnic, instuţia spunând că nici termenul de decembrie, 2019 nu este defitinitv.
