♦ Energia solară este cea mai ieftină ♦ Stocarea şi bateriile atenuează problema disponibilităţii l Se lu-crează în România la sute de MW în stocare ♦ Preţul gazului din Marea Neagră va fi preţul internaţional ♦ În România sunt 50-60 de centre de date şi piaţa este la început ♦ Centrele de date au nevoie de alimentare în bandă. Mintia, Doiceşti şi Cernavodă, potenţial ridicat pentru a atrage astfel de investiţii.
Energia din surse solare şi eoliene are cel mai mic cost LCOE (levelized cost of electricity), iar adopţia soluţiilor de stocare la scară largă poate rezolva în parte problema disponibilităţii, generând astfel cea mai bună şansă a României pentru un preţ competitiv la energie pe termen mediu, însă gazul şi energia nucleară vor juca un rol important în piaţa centrelor de date, care se prefigurează drept unul dintre marii con-sumatori în următorii ani şi care are nevoie de alimentare neîntreruptă, după cum au explicat antreprenorii, managerii şi spe-cialiştii din industrie care au participat vineri la cea de-a treia zi a evenimentului ZF Power Summit 2025.
„Ne trebuie masiv energie verde în piaţă, nu pentru că este sustenabilă, deşi este, nu pentru că este la modă, deşi în Europa este, chiar dacă în alte părţi pare să-şi piardă tracţiunea, ci pentru că este cea mai be-nefică pentru preţul la care sperăm să închidem piaţa de energie pe ter-men mediu“, a declarat Cătălin Stancu, associated senior expert la Horváth.
Provocarea în cazul energiei din surse solare şi eoliene este în con-tinuare cea a variabilităţii producţiei, deci a variabilităţii disponi-bilităţii energiei, iar soluţia este implementarea soluţiilor de sto-care. În România se lucrează astăzi la proiecte cu o capacitate cumulată de câteva sute de megawaţi în stocare.
„Energia solară rezolvă problema de cost şi stocarea rezolvă problema de disponibilitate. Power generation cost la solar e 0,04 dolari pe kWh şi creşte undeva la 0,06-0,08 dolari pe kWh cu tot cu baterii. La nuclear este 0,12 dolari pe kWh, reactoare nucleare modulare este 0,16-0,18 dolari pe kWh. Energia solară este de departe cea mai ieftină soluţie“, a explicat Adrian Polec, preşedintele Prime Batteries Technology, singu-rul producător local de baterii, care a investit până acum 250 mil. euro pentru o capacitate de producţie de 2,3 GWh şi mai investeşte încă 800 mil. euro pentru încă 6 GWh până la finalul lui 2026.
România a devenit recent cel mai mare producător de gaz natural din Uni-unea Europeană şi perspectivele gazului din Marea Neagră sunt încurajatoare, dar în ceea ce priveşte preţul la care va accesa piaţa locală resursele, gazul va fi aliniat preţurilor internaţionale.
„Preţul gazului nu se formează în Europa. Preţul gazului în mod serios se formează în Asia. (...) Nu prea văd motive să se întâmple vreo minune cu preţul gazului. El se va vinde inclusiv în România la preţul inter-naţional. Toate contractele se fac TTF (Title Transfer Facility). E greu să beneficiezi în termeni de preţ de rezervele naţionale. Beneficiezi precis de un risc mult diminuat de a rămâne fără, ceea ce e mare lucru, dar în termeni de cost de preţ e mai complicat“, adaugă Stancu.
Însă gazul, alături de energia nucleară, îşi găsesc noi oportunităţi, pe măsură ce se dezvoltă accelerat piaţa centrelor de date. Centrele de date sunt un consumator mare şi neîntrerupt, ceea ce înseamnă că au ne-voie de soluţii în bandă, cum ar fi centralele de cogenerare, care produc energie electrică cu ajutorul gazului, sau centralele nucleare.
„Putem lua cazul Mintia. Dacă se vor pune în funcţiune 1.700 MW, la Mintia poţi alimenta un centru de date de 1 TWh putere IT, plus alţi 200-300 MW pentru climatizare şi alte consumuri aferente IT-ului. Văd potenţial foarte bun acolo. Mai văd potenţial şi la Doiceşti, unde iarăşi se va putea dezvolta un centru de date de sute de megawaţi, chiar în proximitatea centralei electrice. Cernavodă este o altă locaţie bună“, a declarat Mihai Manole, managing partner al Tema Energy, furni-zor de infrastructură pentru centre de date.
În România sunt funcţionale circa 50-60 de centre de date în prezent, raportat la câteva sute sau chiar câteva mii în cele mai dezvoltate pieţe. Totuşi, puterea consumată de centrele de date din România este încă una redusă, pentru că piaţa este la început şi încă nu au venit cei mai mari jucători.
„Este o piaţă mică în România, una pe care aş compara-o, la o scară mai mică, cu piaţa de energie regenerabilă de acum 10-15 ani, în care po-tenţialul era mare, dar dezvoltările au întârziat mulţi ani la noi în ţară. La fel este şi în cazul centrelor de date. (...) Vedem interes, marii jucători prospectează piaţa, avem dialoguri cu o parte dintre ei, suntem chiar în faze de proiectare pentru unii dezvoltatori europeni, cu centre de 10-20 MW, puteri relevante pentru regiune.“
Cea de-a 14-a ediţie de ZF Power Summit, cel mai important eveni¬ment creat de ZF şi dedicat 100% energiei, reuneşte cir¬ca 80 de speakeri, pornind de la autorităţi, până la cei mai importanţi jucători din dome¬niu, consultanţi şi avocaţi. Sponsorii conferinţei au fost AJ Brand, ENGIE, Black Sea Oil&Gas, Ijdelea & Asociaţii, PPC, IDRI, BCR, Hidroelectrica, MOL, Nova Power (E-infra), Parapet, Photomate, Suciu Partners, Tinmar Energy, ACUE, Adrem, Alive Capital, Bondoc & Asociaţii, Christof Industries, Eaton, Electrica Furnizare, Electromontaj, Enevo, Enexus Renewable Energy, E.ON, Eurowind, Evergent, Jinksolar, Greco Ro-mania, Willis Tower, PNE, Filip & Company, Marsh, Procredit, Kinstellar, Distribuţie Oltenia (evryo-cez), NNDKP, BSOG, Wien Energie, Federaţia Patronală de Energie, Transelectrica, Reno¬vatio, OMV Petrom, Waldevar, Mazars, Wiren, Simtel, Nuclearelectrica, Romgaz, PayU, Greenvolt, Horvath, Premier Energy, EPCM10, Senneville, Marriott.
