♦ Închiderea termocentralelor din ultimii ani, lucru care a fost frânat anul trecut, concomitent cu scăderea consumului a lăsat drum liber pentru eoliene să ajungă în careul de aşi din producţia de energie din România.
Eolienele au asigurat anul trecut peste 13% din producţia de energie a României şi au fost a patra cea mai importantă sursă de producţie din mixul energetic local, depăşind la mustaţă cărbunele, care a avut o pondere de 12,93%. Energia hidro rămâne imposibil de depăşit, dar pe termen lung, la nivelul anului 2030 adică, eolienele ar putea ajunge pe podium, înaintea gazului, dacă se vor îndeplini proiecţiile asumate prin Strategia Energetică a României. În acest moment, România are montată o capacitate de circa 3.000 MW în parcuri eoliene, majoritatea fiind rezultatul primului val regenerabil, din perioada 2009-2014. De atunci, piaţa a îngheţat total.
Revenind la structura mixului energetic local, aşa cum arată datele anuale din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), anul trecut a fost cel de-al doilea an în care eolienele au reuşit să se plaseze înaintea cărbunilor. Această schimbare este cea mai importantă transformare din sectorul energetic local, dominat la un moment dat de energia produsă în termocentrale.
Mai mult, este de aşteptat ca ponderea energiei eoliene să crească şi în următorii ani în contextul în care după un îngheţ de un deceniu investitorii au revenit la şantier, cu primii 50 MW noi contectaţi în 2024. Germania este ţara care a montat anul trecut cele mai multe proiecte eoliene din UE, cu peste 4.000 MW instalaţi. Cu un parc impresionant de peste 72.600 MW în parcuri eoliene, Germania a ajuns la o pondere a energiei eoliene în mixul său de 30%. Până şi acest procent pare mic în comparaţie cu Danemarca, unde 56% din energie vin de la morile de vânt.
