♦ Singurele investiţii care rămân pe masă sunt cele destinate exploatării în siguranţă a reţelei în contextul în care banii s-au dus spre prefinanţarea schemei de plafonare a facturilor la energie şi gaze aplicate de statul român, spun reprezentanţii ENGIE România, cel mai mare distribuitor şi furnizor de gaze local.
„Vedem anul 2022 sub semnul incertitudinii. Într-un context geo-politic fără precedent în ultimii aproape 80 de ani, care afectează în mod semnificativ pieţele financiare, care se ramifică în toate industriile, 2022 va fi anul în care rezilienţa va fi supusă testului, mai ales în condiţiile unui război de uzură la graniţa cu România. De aceea, credem că provocările acestui an vor continua şi în lunile care urmează“, spune Eric Stab, preşedinte şi CEO al ENGIE România, în cadrul proiectului ZF anuarul de business al României – Cei mai mari jucători din economie, care va fi lansat în curând.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, compania a terminat anul trecut cu o cifră de afaceri de 7,7 mld. lei, în creştere faţă de nivelul de 6,5 mld. lei din 2020, şi cu un profit net de 70 mil. lei, mult diminuat faţă de nivelul de 498 mil. lei din 2020. Dincolo de contextul regional, una dintre provocările majore pentru companiile din zona de furnizare a utilităţilor a fost introducerea de către statul român din noiembrie 2021 a unei scheme de plafonare şi compensare a facturilor la energie şi gaze valabile până în aprilie 2023. În prima fază, finanţarea acestei scheme s-a făcut prin bugetele furnizorilor de utilităţi, companiile mari având în operare şi infrastructura de distribuţie. Deşi plăţile către furnizori au fost deblocate între timp, companiile de profil spun că mai au de recuperat sume importante. „În acest context, prima provocare cu care ne-am confruntat a fost de a gestiona impactul economic pe care l-a avut asupra companiei implementarea măsurilor de plafonare şi compensare, dat fiind că am prefinanţat schema de sprijin, aproape integral, din fonduri proprii sau împrumuturi. Întârzierea la plată a sumelor datorate de către stat, conform legislaţiei în vigoare, continuă să pună şi în prezent o presiune semnificativă asupra fluxului de numerar.“
