Companii

ESG - conceptul de sustenabilitate în funcţie de care angajaţii tineri şi clienţii aleg companiile - ar trebui privit ca o investiţie, nu ca un cost. „Companiile care nu se vor adapta şi nu vor implementa politici de protecţie a mediului şi sustenabilitate vor pierde din competitivitate sau vor dispărea“

Videoconferinţa Deloitte ZF Ce înseamnă noul trend global ESG - environmental, social, governance? Ce impact va avea asupra companiilor din România şi asupra finanţării bancare?

Autor: Răzvan Botea

30.06.2021, 00:07 1756

Tendinţa globală în ceea ce priveşte implementarea po­liticilor de protecţie a me­diului şi de sustenabilitate în companii „ESG - en­vironmental, social, governance“ ar trebui privită ca o oportunitate de in­vestiţii pentru companii şi nu ca un cost, a fost una dintre concluziile evenimentului Deloitte/­ZF „Ce înseamnă noul trend global ESG - environmental, social, governance? Ce impact va avea asupra companiilor din România şi asupra finanţării bancare?“. Com­paniile resimt presiunea stake­hol­derilor, precum clienţii sau angajaţii, pentru implementarea politicilor de protecţie a mediului.

„Aşteptările stakeholderilor au devenit presante. Noi facem la Deloitte un studiu global privind generaţia millennials, care documentează foarte clar că există o aşteptare. Acest segment de colegi tineri se orientează în funcţie de agenda de sustenabilitate a unei companii în legătură cu opţiunea de a lucra acolo sau în legătură cu opţiunea de a cumpăra bunuri şi servicii de la compania respectivă“, a spus Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România.

De asemenea, costul de finanţare pentru companiile sustenabile şi cu proiecte de protecţie a mediului vor fi mai mici: „Vorbind de finanţări bancare, sunt influenţate de reglementări. Pun foarte mult accent pe aceste criterii care vor însemna costuri mai mici de finanţare pentru companiile sustenabile, afacerile sustenabile şi acesta va fi un impact semnificativ în competitivitatea acestora. Putem anticipa că afacerile modeste în privinţa sustenabilităţii vor plăti un preţ ridicat, atât la propriu, cât şi la figurat.“

Deloitte România împreună cu ZF au organizat marţi 29 iunie videoconferinţa Deloitte/ZF „Ce înseamnă noul trend global ESG - environmental, social, governance? Ce impact va avea asupra companiilor din România şi asupra finan­ţării bancare?“. În cadrul eveni­mentului, care s-a desfăşurat online, experţii Deloitte împreună cu reprezentanţi ai autorităţilor şi cu lideri ai companiilor şi băncilor au dezbătut una dintre cele mai importante teme din mediul de business: protecţia mediului.

Prezent la eveniment, Yves Lallemand, director general adjunct Global Corporates, BRD Groupe Société Générale, a explicat criteriile pe care banca acordă „credite verzi“: „Împrumuturile noastre se bazează pe mai multe criterii pe care companiile trebuie să le înde­plinească. Sunt două feluri de finanţare verde: creditul dedicat unui anumit proiect. Este şi o altă arie, care este încă în dezvoltare şi este ceea ce numim credite de sustenabilitate, unde nu finanţăm ceva verde, ci o companie care şi-a luat acest angajament de sustenabilitate.“

Implementarea politicilor de suste­nabilitate nu ar trebui văzută ca o povară, este de părere Irena Pichola, partener, liderul echipei specializate în consultanţă în sustenabilitate la nivelul Europei Centrale, Deloitte Polonia. Mai degrabă implementarea acestor politici ar trebui văzută ca o investiţie. De asemenea, ea este de părere că va fi nevoie de o persoană în conducerea executivă a unei companii, un director de sustenabilitate, care să integreze strategia de sustenabilitate în planul de business al companiei.

„Vedem că instituţiile financiar-bancare sunt din ce în ce mai interesate de profesionalizarea schimbărilor. Avem un studiu de acum un an despre funcţia de director de sustenabilitate. A fost clar că este nevoie de o persoană care să integreze în planul strategic de business această strategie de sustenabilitate.“

 

Alexandru Reff

country managing partner, Deloitte România

► Vorbim despre ceva ce este mai mult decât un trend, aş îndrăzni să spun că ESG este deja o realitate cu care ne confruntăm. Pentru societate în general şi pentru companii în particular adaptarea modelului de business.

Conceptul influenţează deja businessul prin alocarea capitalului şi finanţările bancare.

Aş spune că ne găsim deja într-un climat în care atât reglementările, că vorbim de cele europene, naţionale, cât şi aşteptările unor categorii extrem de importante de stakeholderi, cum ar fi angajaţii şi clienţi, obligă companiile să aibă o strategie de sustenabilitate, de dezvoltare durabilă pe toate aceste segmente de mediu, social, de guvernanţă.

► Aşteptările stakeholderilor au devenit presante. Noi facem la Deloitte un studiu global privind generaţia millennials, care documentează foarte clar că există o aşteptare. Acest segment de colegi tineri se orientează în funcţie de agenda de sustenabilitate a unei companii în legătură cu opţiunea de a lucra acolo sau în legătură cu opţiunea de a cumpăra bunuri şi servicii de la compania respectivă.

► Avem nişte implicaţii foarte semnificative în ceea ce priveşte alocarea capitalului şi mai ales finanţările bancare. Vedem o schimbare funda­mentală în modul în care se alocă capitalul şi cred că investiţii din zona de pivate equity, zona de M&A, listarea la bursă, unde narativul ESG poate dobândi valenţe emoţionale, toate aceste tranzacţii vor fi influenţate tot mai mult de modul în care companiile gestionează aceste aşteptări, nu doar obligaţiile legale privind sustenabilitatea.

Vorbind de finanţări bancare, sunt influenţate de reglementări. Pun foarte mult accent pe aceste criterii care vor însemna costuri mai mici de finanţare pentru companiile sustenabile, afacerile sustenabile şi acesta va fi un impact semnificativ în competitivitatea acestora. Putem anticipa că afacerile modeste în privinţa sustenabilităţii vor plăti un preţ ridicat, atât la propriu, cât şi la figurat.

 

Dimitrios Goranitis,

partener servicii de risc şi reglementare la Deloitte România, lider servicii dedicate sectorului financiar

► Cred că este foarte important să discutăm impactul asupra sistemului bancar şi asupra mediului de business din România. Finanţarea bancară este principala sursă de finanţare în România, în lipsa unei pieţe de capital foarte dezvoltate.

Avem această poziţie a bancherilor, care dintr-un punct de vedere reglementările ESG forţează băncile să stabilească linii roşii pentru finanţare. Apoi avem şi politicile locale.

► Pe de-o parte avem foarte multă lichiditate din fondurile de recuperare cu parametri specifici despre cum va intra această lichiditate pe piaţă, iar pe de altă parte avem creditarea bancară care este în mod particular restrictivă.

► Cred că România are o poziţie bună din perspectiva lanţurilor de aprovizionare în Europa. Este o oportunitate ca România să îşi folosească avantajele pentru a reinventa abordarea în ceea ce priveşte industria. Cred că pariul aici, pentru mine, sunt IMM-urile, cum stakeholderii vor încuraja comunitatea de IMM-uri.

 

Irena Pichola,

partener, liderul echipei specializate în consultanţă în durabilitate la nivelul Europei Centrale, Deloitte Polonia

► ESG este în acest moment la fel de importantă cum era acum 30 de ani, diferenţa este că mai mulţi oameni sunt conştienţi de asta în zilele noastre. Datorită nivelului de conştientizare, este o presiune uriaşă.

► Pentru a susţine această schimbare, avem nevoie de specialişti. Vedem că instituţiile financiar-bancare sunt din ce în ce mai interesate de profesionalizarea schimbărilor. Avem un studiu de acum un an despre funcţia de director de sustenabilitate. A fost clar că este nevoie de o persoană care să integreze în planul strategic de business această strategie de sustenabilitate.

► Marea întrebare nu este despre costuri, ci despre investiţii. Vedem că este un angajament comun, pentru a se asigura schimbare. Vedem sume imense alocate de Uniunea Europeană pentru a susţine transformarea. Cred că niciodată nu a fost un moment ca acesta pentru companii.

 

 

Laszlo Borbely,

consilier de stat în Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României

► Ar trebui să vorbim de rigurozitate, de date, de un sistem de raportare, de a şti în ce stadiu ne aflăm în diferite domenii.  Treptat, noi am încercat să creăm un cadru interinstituţional care să asigure şi companiilor private mai multe date, criterii care trebuie avute în vedere atunci când facem o strategie.

În ceea ce priveşte mediul bancar şi investiţiile durabile. Aici este o comisie coordonată de BNR, care are un raport foarte bun cu ceea ce trebuie făcut şi la bondurile verzi, şi la unele iniţiative, la care aţi văzut care este trendul global. Toate finanţările converg spre finanţări durabile, finanţări sustenabile.

► Taxonomia la nivelul UE, care înseamnă finanţări durabile, o ofertă, un meniu către companiile private, va fi finalizată până la sfârşitul anului 2022. Eu sper să avem cât de curând, aşa cum au Polonia, Ungaria şi alte ţări, bonduri verzi, nemaivorbind de Banca Europeană de Investiţii (BEI), care se transformă în bancă verde în 2025.

 

 

Sorin Elisei,

director Deloitte România, liderul practicii de sustenabilitate şi energie

► ESG are legătură cu transformarea calităţii vieţii în următorii ani în aşa fel încât să ţinem sub control schimbările climatice. Este o colecţie de reglementări, vor fi foarte multe impuneri, dar în acelaşi timp este şi o atitudine legată de voluntariat.

► Aproape 65% din emisiile din România sunt generate de ceea ce înseamnă producţia de energie şi utilizarea ei, ceea ce înseamnă şi/sau procesele tehnologice din industrie. Producţia de energie pe bază de cărbune fosil are o pondere mare în emisii.

► La nivelul blocului comunitar trebuie să reducem emisiile de carbon cu 55% faţă de 1990. În 2019 suntem undeva la 52,5, aproape 53%. Sectoarele care emit cel mai mult şi au o pondere mare în emisii, şi aici vorbim de energie, aceste sectoare vor fi prin forţa reglementărilor sau vor plăti suprataxe şi vor fi cele mai afectate.

Sunt instituţii financiare precum BERD care pun la dispoziţia companiilor un chestionar de tip ESG de circa 30-35 de pagini în care nivelul de detalii este foarte mare.

 

 

Yves Lallemand,

director general adjunct Global Corporates, BRD Groupe Société Générale

► Strategia verde este mai mult decât o strategie. Este o credinţă că trebuie făcut ceva în termeni de protejarea mediului, pentru că este o miză mare, este o problemă de supravieţuire.

► Ar trebui să încurajăm băncile să finanţeze proiectele verzi. Avem o serie de stimulente. În România Comitetul de Supraveghere Macroprudenţială a stabilit un număr de aproximativ 16 măsuri pentru a încuraja această finanţare verde.

► Pe partea pozitivă, împrumuturile noastre se bazează pe mai multe criterii pe care companiile trebuie să le îndeplinească. Sunt două feluri de finanţare verde: creditul dedicat unui anumit proiect.

Este şi o altă arie, care este încă în dezvoltare şi este ceea ce numim credite de sustenabilitate, unde nu finanţăm ceva verde, ci o companie care şi-a luat acest angajament de sustenabilitate.

 

 

Alessio Menegazzo,

director sustenabilitate şi afaceri instituţionale, Enel România

► Cred că este foarte important să vedem această schimbare ESG cum este, adică o investiţie şi nu un cost.

Schimbarea paradigmei va veni cu un nivel fără precedent de nevoie de inovaţie şi companiile care nu vor inova nu vor supravieţui.

Nu toate companiile au aceleaşi resurse de inovare. Trebuie să schimbăm acest capitalism bazat pe shareholderi şi să trecem către capitalismul bazat pe stakeholderi. Acest tip de capitalism este mai aliniat cu noul trend. Când eşti o companie care se bazează pe nevoile stakeholderilor, începi să te gândeşti cu adevărat la clienţi, la furnizori.

 

 

Marian Năstase,

preşedinte al consiliului de administraţie, ALRO

► Suntem într-un proces de transformare care probabil este cea mai mare provocare a continentului european din ultima sută de ani. Nu este neapărat o preocupare globală.

Este bine să avem stimulente, dar până la urmă aceşti bani se vor termina. La finalul zilei va trebui să trecem de la ideologie la business. Businessul trebuie să beneficieze de acest proces de transformare, altfel bancherii vor opri finanţarea businessurilor neprofitabile, chiar dacă au o componentă verde.

Cred că economia României, industria, va fi unul dintre câştigătorii acestui ESG. Cred că adaptabilitatea mediului de afaceri va face din România un câştigător.

 

Cristian Sporiş

vicepreşedinte, Raiffeisen Bank

► Sustenabilitatea este mai degrabă un termen vag, însă ESG este un termen care poate fi definit şi măsurat prin date. Este un concept care poate fi măsurat şi datele prezentate stakeholderilor.  Băncile sau alte companii se pot uita la aceste date şi există aceleaşi măsurători, vorbim aceeaşi limbă.

Eficienţa energetică şi managementul apei uzate, precum şi managementul deşeurilor sunt cele mai importante lucruri de pe agenda verde.

În fiecare proces de transformare, iar ESG împreună cu digitalizarea consider că reprezintă un nou val de transformare, îi ai pe cei care vin primii, pe cei care îi urmează şi pe cei care rămân în urmă.

Va fi mai scump să împrumuţi companiile care nu adoptă acest trend. Finanţarea va fi mai scumpă pentru aceste companii, aspect care le va pune într-un dezavantaj competiţional.

 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO