"Românii nu fac prea mare rabat când cheltuiesc pentru a pune pemasă", spune Bogdana Baltasiu, client service manager, diviziacustomer research în cadrul Nielsen. Acest lucru se întâmplă şipentru că mulţi au renunţat acum să cheltuiască în baruri,restaurante, cafenele sau terase şi cei mai mulţi îşi petrec timpulcu prietenii în propriul cămin, scrie revista BUSINESS Magazin(www.businessmagazin.ro).
Mai mult decât atât, banii cu care românii cumpără produseproaspete au o pondere mai mare în buget faţă de alte ţări,reprezentând 63% din cumpărături, în vreme ce în cazul altor naţiieste mult mai mic: 45% la austrieci şi 51% la spanioli. "Deşibugetul general de cheltuieli, cât şi cel alocat produselorproaspete s-a menţinut la acelaşi nivel, întregul comportament decumpărare indică o planificare riguroasă a cheltuielilor", spuneBaltasiu. Astfel, trei sferturi dintre români îşi planifică riguroscumpărăturile pentru a limita tentaţia de a achiziţiona mai multdecât şi-au propus. Chiar şi aşa, puţini rezistă impulsului de acumpăra în plus, doar 3% respectând cu stricteţe lista pe careşi-au făcut-o.
O tendinţă clară este faptul că a crescut numărul de vizite înmagazine şi a scăzut, pe măsură, valoarea bonului de cumpărături.Acest lucru se întâmplă pentru că tot mai mulţi sunt interesaţi săevite irosirea, preferând să cumpere mai des cantităţi mai micide legume, fructe, lapte sau peşte, de pildă.
Cum puterea de cumpărare a continuat să scadă, promoţiile aujucat un rol şi mai important anul trecut. "Tendinţa de scădere aloialităţii faţă de branduri s-ar putea accelera în 2011",estimează reprezentanta Nielsen. Promoţiile sunt, spun mulţiproducători, asul din mânecă. În această perioadă bătălia pentrua-şi împinge produsele în coşurile de cumpărături se înteţeşte totmai mult.
"Din păcate, în România ultimilor ani cred că aproape toatăpopulaţia cumpără după un singur criteriu: ofertele", declaraanterior pentru BUSINESS Magazin Robert Redeleanu, director generalal producătorului de conserve Scandia. El precizează că alegereaproduselor în magazin se face în funcţie de ofertele pe carecumpărătorii le văd la raft, iar datele Nielsen susţin aceeaşiidee: 19% dintre cumpărători au ales anul trecut o altă marcă dincauza promoţiilor, procentul fiind sensibil mai mare decât în 2009(14%).
Marius Meleşteu, general manager la Strauss România, crede că"este naiv să-şi imagineze cineva că fără oferte şi fără promoţiiîn comerţ poţi rezista în ziua de azi". În opinia lui, activităţilede acest fel sunt un driver care trebuie gestionat în funcţie deresursele companiei, iar consumatorii, în opinia reprezentantuluiStrauss, aleg nu numai în funcţie de brand, dar şi de promoţii."Dacă cineva nu face promoţii şi aşteaptă ca după criză să revinăconsumatorii către marca lui, s-ar putea să aibă o surprizăneplăcută", crede Meleşteu.
Între timp, toţi producătorii se văd nevoiţi să intre în horapromoţiilor, care au invadat nu numai zona bunurilor de largconsum, dar se găsesc în cele mai diverse domenii - de la imobiliarsau auto şi până la servicii medicale sau financiare.
În acest context, punctează Raul Ciurtin, preşedinte alAlbalact, problema se pune pe profitabilitate - cum creşti ca sărămâi profitabil? Cine are la dispoziţie bugete ca să câştige cotede piaţă poate profita acum. "Cât costă ca să câştige procente dinpiaţă depinde de categorie", spune Ciurtin, care adaugă că firma pecare o conduce nu poate funcţiona pe pierdere şi trebuie să creascărămânând mereu pe plus.
Cel mai vizibil joc al cotelor de piaţă are lor pe terenulmagazinelor moderne, unde spaţiul de raft este legat strâns derapiditatea cu care produsele se cumpără. Marius Meleşteu spune cămai ales în cadrul reţelelor de comerţ modern, realitatea arată căofertele promoţionale sunt un driver de consum, la fel cum este şiimaginea mărcii. Iar felia adjudecată de comerţul modern creştecontinuu. Anul trecut comerţul modern, care reuneşte magazine dediscount, hiper şi supermarketuri, a ajuns la o cotă de piaţă de48%, câştigând şapte procente faţă de 2009, conform Nielsen."Numărul de magazine a continuat să scadă anul trecut, dar celemai afectate au fost magazinele cu dimensiuni până în 40 mp", spuneBogdana Baltasiu. Tot ea mai spune că schimbarea peisajului dincomerţul românesc este o realitate, iar comerţul tradiţional parecă pierde lupta sub presiunea constantă a lanţurilorinternaţionale. Dacă la sfârşitul anului 2007 comerţul modernreunea 308 spaţii, în decembrie anul trecut numărul acesta crescusede peste două ori, ajungând la 642 de magazine, conformNielsen.
Pe piaţă sunt câteva zeci de reţele care se luptă pe portofeleleromânilor şi care au deopotrivă argumente de speranţă, dar şimotive de îngrijorare.
Conform calculelor BUSINES Magazin, pentru anul în cursoperatorii din comerţ şi-au bugetat investiţii de peste jumătate demiliard de euro. Bugete de zeci sau chiar sute de milioane de euroşi-au bugetat Cora, Carrefour, Kaufland, dar şi lanţurilecontrolate de Dinu Patriciu (Mic.ro şi Minimax Discount). Reţelecare dau semne că se vor înscrie în cursa extinderii în acest an nusunt deloc puţine, iar discounteri ca Plus sau Penny anunţă planuride investiţii.
Reţeaua de magazine de discount Profi, de exemplu, a ajuns la 86de spaţii, ultimul fiind deschis luna aceasta în Capitală, unde maiare alte 11 magazine. "Ne continuăm programul alert de extindere areţelei. În acest an vom depăşi numărul de 100 de magazine",declară Pawel Musial, director general al Profi Rom Food.Societatea este deţinută de fondul de investiţii EnterpriseInvestors, care a operat în trecut şi reţeaua Artima, vândutăulterior către Carrefour România.
Francezii de la Carrefour şi-au pregătit pentru anul în curs unplan de investiţii cu multe zerouri. Liderul pieţei româneşti însegmentul hipermarketuri a anunţat pentru 2011 două noi deschideri:la Bucureşti şi la Botoşani. Magazinul din Capitală ar urma să fieinaugurat, conform companiei, în septembrie 2011. Tot anul acesta"ne extindem şi în ţară, cu un al doilea hipermarket în acest an,la Botoşani, deschidere prevăzută pentru luna octombrie", audeclarat reprezentanţii Carrefour România. Hipermarketul dinBucureşti, al optulea spaţiu Carrefour din acest oraş, este inclusîn cadrul celui mai mare centru comercial din Europa: Colosseum, ceurmează a fi construit în Chitila.
Planuri ambiţioase au însă şi cei de la Cora, care au declaratcă vor să deschidă 15 hipermarketuri în câţiva ani. Philip Lejeune,director general al Cora România, a declarat că în ultimii anireţeaua pe care o conduce a investit în jur de 50 de milioane deeuro în spaţii. Anul acesta Cora are în plan să cheltuiască peexpansiune mai mult decât dublul sumei de anul trecut, când ainvestit 40 de milioane de euro. Reţeaua se detaşează, în rânduloperatorilor de hipermarketuri, drept cel mai hotărât investitor almomentului: are pentru anul în curs planificate două deschideri. Înafară de magazinul deschis recent la Drobeta Turnu Severin, vrea sămai inaugureze unul la Arad şi, în plus, a demarat un proiect deinvestiţii de 100 de milioane de euro la Constanţa, în centrulcomercial Corall.
În aceste condiţii este clar că reţelele îşi turează motoareleacum mai degrabă în perspectiva redresării consumului, de vreme cemai toate au înregistrat minusuri în bilanţurile anului trecut.Nicio mirare că s-a întâmplat aşa, mai cu seamă că "precauţia afost principala caracteristică a comportamentului de cumpărare aromânilor", spune Bogdana Baltasiu.
Şi nici viitorul apropiat nu aduce o notă prea mare deoptimism.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
