Companii

Cum explică un mic antreprenor deficitul comercial de 6 mld. euro pe alimente? Există supracapacitate de producţie de mâncare în UE, iar România nu s-a mişcat la timp pentru a atrage investiţii în procesare, care au mers în Ungaria, Cehia sau Polonia

Retailerii străini au pompat peste 20 mld. euro în România, în timp ce în producţia de alimente investiţiile străine directe sunt de aproape cinci ori mai mici. Astfel, deficitul comercial pe alimente creşte constant.

Retailerii străini au pompat peste 20 mld. euro în România, în timp ce în producţia de alimente investiţiile străine directe sunt de aproape cinci ori mai mici. Astfel, deficitul comercial pe alimente creşte constant.

Autor: Cristina Roşca

17.11.2024, 09:21 3664

Ziarul Financiar a scris recent că România este o piaţă de consum şi nu o destinaţie de producţie pentru giganţii străini, care au însă fabrici în statele din proximitate.

Există supracapacitate de produc­ţie de alimente în Uniunea Europea­nă, iar România nu s-a mişcat la timp pentru a atrage investiţii în procesare, care au mers astfel în proximitate, în Ungaria, Cehia sau Polonia, afirmă an­treprenorul Ionuţ Tomescu, admi­nistratorul unei afaceri de familie de tip băcănie. Aceasta este, în opinia sa, o posibilă explicaţie pentru deficitul co­mercial tot mai mare pe zona de ali­mente, deficit care a depăşit deja 6 mld. euro (fără animale vii şi cereale).

Omul de afaceri a identificat o se­rie de elemente care au dus la această situaţie, iar afirmaţiile sale vin în con­textul în care Ziarul Financiar a scris recent că România es­te o piaţă de consum şi nu o destinaţie de pro­ducţie pentru gi­ganţii străini, care au însă fabrici în sta­tele din proximitate.

„Eu cred că producţia actuală de alimente procesate de la nivelul Uniu­nii Europene, plus importurile din Turcia şi din ţările din nordul Africii, precum Maroc şi Egipt, pur şi simplu acoperă nevoile de consum ale euro­pe­nilor. Noi, în România, nu ne-am mişcat la timp, aveam probabil pro­ble­me mai mari la nivel de industrie în ansamblul său, asta în anii 2000, aşa că nu am avut ca ţară o strategie să in­vestim în agrobusiness. Ne-am mul­ţumit să subvenţionăm ceva ineficient oricum.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro