Companii

Exportatorii români nu au niciun sprijin de la Ministerul de Externe. „Mergem singuri să facem afaceri în străinătate, nu aşteaptă nimeni după stat“

Autor: Gabriel Razi

04.09.2012, 00:08 1857

Exportatorii români, fie că livrează în străinătate de 20 de ani, fie că fac în prezent primii paşi pe pieţele externe, spun că funcţionarii din ambasadele României din străinătate răs­pund "evaziv sau deloc" la solicitările lor pri­vind oportunităţile de export, dar şi că în ase­menea condiţii "nimeni nu aşteaptă după stat".

În acest context, în căutarea de noi motoare de creştere a businessurilor multe dintre companiile româneşti derulează programe de export pe cont propriu independent de strategiile puse pe hârtie de diplomaţii de la Externe. "Am încercat în trecut să apelez la delegaţiile comerciale din străi­nătate, dar răs­punsurile au fost evazive sau nu au venit deloc. Le-am zis an­gajaţilor mei să nu mai încerce să ceară asistenţă la export din partea statului pentru că suntem trataţi cu sictir.

În loc să vină ei la noi, trebuie să ne rugăm de ei. Trebuie daţi afara jumate din ei şi din ce mai rămâne trebuie concediată o altă jumătate", spune Marin Cru­­ţescu, antreprenor care con­trolează grupul Amvic, cu afaceri de 3,5 milioane de euro, producător de cofraje şi tâmplărie ter­moizolantă. El a ajuns să îşi acopere o treime din încasări prin livrările făcute în străinătate.

Totuşi, Cruţescu adaugă că a fost contactat o singură dată de către un reprezentant al Ministerului Afacerilor Ex­terne în urmă cu şase ani, însă nu a reuşit la acel moment să livreze produsele cerute pe piaţa externă.

"A venit o singură dată acum şase ani un reprezentant al delegaţiei noastre din Croaţia dar de atunci nu a mai venit nimeni să mă întrebe nimic. Atunci din păcate nu am avut eu să le dau ce cereau ei". El mai spune că în lipsa unui program coerent de promovare a companiilor exportatoare în străinătate a decis să meargă pe cont propriu la târguri şi expoziţii pentru ca apoi să lege relaţii de business cu partenerii contactaţi în astfel de ocazii. "Am un om la firmă care se ocupă cu trimisul de email-uri în străinătate şi cu găsitul contactelor şi potenţialilor parteneri de afară."

Nici omul de afaceri Gabriel Cârlig, care exportă jumătate din veniturile de 20 mil. euro ale companiei de textile Jolidon, nu a avut niciodată niciun fel de sprijin de la statul român. Jolidon este printre puţinele branduri de lenjerie româneşti prezente în străinătate.

Gabriel Cârlig, antreprenorul din spatele producătorului clujean din industria textilă Jolidon, un business de 20 mil. euro/an, spune că în cei 20 de ani de când compania face livrări în străinătate nu a intrat în legătură cu reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe în vederea susţinerii programului de export al Jolidon şi că întreg programul de export a fost construit de la zero de compania sa.

"Noi ne-am construit singuri relaţiile în străinătate. Nici nu se mai pune problema acum de susţinere din partea statului pentru noi pentru că nu avem timp de pierdut", explică el. Jolidon îşi acoperă an de an jumătate din încasări din businessul de export.

Antreprenorul mai adaugă însă că beneficii reale din partea statului pot avea exportatorii mici, cei care nu au suficientă "forţă" pentru a-şi susţine businessul din străinătate pe cont propriu.

Ziarul Financiar a trimis la mijlocul săptămânii trecut solicitări către mai multe ambasade precum cea din Emiratele Arabe Unite, Coreea de Sud, Indonezia, Kenia sau Etiopia în încercarea de a afla cum încurajează România exporturile spre aceste economii şi ce companii sunt sprijinite.

Răspunsurile primite din partea celei mai mari părţi a ambasadelor a fost că informaţiile nu se află în birourile lor, ci la sediul central din Bucureşti al MAE. Răspunsul MAE se lasă în continuare aşteptat. Răspunsurile responsabililor din ambasadele din străinătate sunt greu de justificat. Spre exemplu, Dorian Prisăcariu, însărcinatul cu afaceri din ambasada României la Abu Dhabi, a câştigat anul trecut în medie în fiecare lună aproximativ 3.200 de euro. În celălalt colţ al mapamondului, ambasadorul Gheorghe Vîlcu, detaşat de stat să reprezinte interesele României la Djakarta (Indonezia) a câştigat de la MAE anul trecut în medie 5.200 de euro/lună, potrivit informaţiilor din declaraţia de avere.

Anterior, în urmă cu opt luni Ziarul Financiar a mai înaintat o solicitare către biroul de presă al MAE cu o tematică similară: lista primelor 25 de ambasade ale României în funcţie de numărul de angajaţi şi lista primelor 25 de ambasade în funcţie de angajaţii din departamentele economice. Ministerul nu a înaintat un răspuns nici în acest caz.

Atitudinea administraţiei faţă de exporturi şi de prezenţa afacerilor româneşti pe pieţele străine este de altfel vizibilă şi pe site-ul Guvernului. Aici prezentarea aşa-numitului "program de promovare a exporturilor" are numai 3 pagini în care sunt enumerate informaţii generale privind participările la târguri şi expoziţii sau evoluţia exporturilor româneşti.

Rezultatul se vede în topul primilor 100 de exportatori de pe piaţa locală. Din această listă reiese faptul că exporturile româneşti sunt controlate aproape în totalitate de firme cu capital străin. Doar câteva firme cu capital românesc sunt prezente în top: Oltchim, InterAgro, Compa Sibiu şi Aramis Invest Baia Mare.

Cu toate acestea, exporturile au reacţionat mult mai rapid decât economia după căderea din 2009.

Astfel, în ultimii patru ani livrările companiilor româneşti către pieţele externe s-au încadrat pe o pantă ascendentă. Exporturile sunt estimate să ajungă până la finalul anului la pragul de 50,3 mil. euro, în creştere cu 11% faţă de 2011 şi un plus de 73% faţă de 2009.

Pe de altă parte, Carmen Gavrilescu, directorul de marketing al grupului Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari procesatori de carne din România, afirmă că relaţia dintre Ministerul de Externe şi departamentul de export al Agricola Bacău se limitează la trimiterea de invitaţii pentru participarea la târguri şi expoziţii în străinătate.

"Noi lucrăm cu Direcţia pentru mediul de afaceri de la Ministerul Economiei. În general cei de la Ministerul Economiei ne anunţă şi ne fac posibilă participarea la târguri şi expoziţii".

Reprezentanta Agricola Bacău, o afacere de 119 mil. euro anul trecut, adaugă că participarea la târguri şi expoziţii a fost până acum cea mai simplă metodă pentru "atacul" pieţelor externe. Aşa a ajuns procesatorul de carne să exporte aproximativ 25%-30% din producţie. "Chiar dacă standurile sunt mici, târgurile sunt cele mai bune, dacă acum câţiva ani eram 6-7 firme care mergeam, acum ne strângem şi câte 50 din industrie", spune Carmen Gavrilescu, care adaugă că a primit recent o invitaţie din partea unei instituţii publice din Taiwan pentru a participa la un târg în Asia.

Cu toate că firmele româneşti mari au capacitatea de a-şi construi singure divizii de export, datele INS arată clar regiunile unde diplomaţii români au misiunea de a pune umărul la echilibrarea raportului dintre export şi import.

Astfel, grosul deficitului balanţei de comerţ exterior de la sfârşitul anului trecut era acoperit de Uniunea Europeană cu 7,7 miliarde de euro. Deficitele generate de importurile din UE sunt urmate de către minusul de 5,5 miliarde de euro realizat în relaţiile comerciale cu economiile asiatice. Pe ultimele locuri cu un deficit total de aproximativ 500 milioane de euro se clasează economiile din America de Sud şi din regiunea Caraibe.

La polul opus, în "clubul" regiunilor unde România exportă mai mult decât importă, se află ţări din zone precum Orientul Mijlociu cu excedent de 1,5 miliarde de euro în 2011, Africa cu un plus de 0,9 miliarde de euro sau America de Nord care adaugă alte 200 mil. euro.

Posturile din ambasade, folosite pentru sinecuri

Bogdan Ionescu, proaspătul ginere al preşedintelui Traian Băsescu, a provocat în urmă cu doi ani un scandal după ce presa a anunţat că a câştigat concursul de secretar economic de rangul 3 la ambasada României din Paris, concurs la care a fost singurul candidat.

După numai o lună pe statele de plată de la Ministerul Economiei, Bogdan Ionescu s-a înscris la un concurs organizat de acelaşi minister pentru postul de secretar 3 la Ambasada din Paris şi l-a câştigat. Un regulament postat pe site-ul Ministerului spunea, în vremea în care Ionescu câştiga postul, că nu poţi ataca o astfel de poziţie decât dacă ai o vechime în instituţie de cel puţin şase luni.

Ministerul a susţinut la acel moment că anunţul scoaterii la concurs a acestui post fusese publicat, inclusiv în presă, iar regulamentul invocat fusese schimbat mai de mult. Ionescu a demisionat ulterior, acuzând că a fost supus unui "linşaj mediatic". El este fiul fostului director în Fondul Proprietăţii de Stat, Gheorghe Ionescu, apropiat al lui Adriean Videanu.