Principalul obstacol pe care il întâmpină antreprenorii atunci când vor să pornească o afacere este educaţia de profil, care a fost pusă pe primul loc de 26% dintre oamenii de afaceri, urmată de accesul la finanţare şi teama de eşec, potrivit unui studiu realizat de EY România.
Faţă de anul trecut, când educaţia era amintită de 16% dintre antreprenori, în 2017 impactul ei este resimţit mult mai puternic, indicând o conştientizare a importanţei educaţiei antreprenoriale şi a lipsei acesteia, fie că este vorba de cea de business, de obţinerea unei finanţări, de marketing, leadership, vânzări sau alte zone care ţin de dezvoltarea unei afaceri de la zero.
O altă concluzie a studiului este că 7 din 10 antreprenori câştigă peste venitul mediu pe lună (de 518 euro în septembrie), procentul celor care au sub 500 de euro pe lună fiind în scădere, de la 38% în 2016 la 27% în 2017.
În acelaşi timp, a crescut numărul antreprenorilor care obţin între 1.000 şi 2.000 euro lunar ( 25% în 2017 faţă de 18% în 2016) şi al celor cu câştiguri de peste 2000 euro (16% în prezent faţă de 11% în 2016).
În ceea ce priveşte educaţia antreprenorială, spre deosebire de cea academică, aceasta se dezvoltă prin contactul cu poveştile antreprenoriale de succes. De aceea, aproape jumătate dintre respondenţi au indicat mentoratul şi discuţiile cu alţi antreprenori ca fiind principala lor sursă de învăţare (44%).
Totuşi, activitatea de mentorat a scăzut în importanţă pe agenda antreprenorilor maturi, în ciuda faptului că este considerată ca esenţială de tot mai mulţi antreprenori de start-up. Această scădere ar putea fi justificată de contextul generat de o cerere în creştere pentru acest tip de învăţare, care nu mai poate fi susţinută de antreprenorii maturi, în mod special într-o economie în plină expansiune care lasă mai puţin timp la dispoziţie acestora pentru a se dedica mentoratului.
În opinia antreprenorilor, cea mai eficientă măsură a guvernului în susţinerea celor care vor să demareze o afacere ar fi soluţiile de finanţare pentru startup-uri.
Antreprenorii indică patru măsuri care ţin de regimul de fiscalitate şi reglementare, dar şi de funcţionarea instituţiilor statului, drept cei mai importanţi paşi ai statului în direcţia stimulării şi suţinerii celor care îşi doresc să demareze o afacere.
Astfel, 27% consideră că soluţiile de finanţare pentru startup-uri ar avea cel mai mare impact, în creştere cu 22 de procente faţă de anul trecut. 24% dintre respondenţi consideră că scutirea sau scăderea taxelor i-ar ajuta cel mai mult, 20% menţionează relaxarea şi simplificarea fiscală, iar 4% - predictibilitatea fiscală.
Aproape 4 din 10 antreprenori vor aloca în următorul an cele mai multe resurse promovării produselor şi serviciilor companiei. Promovarea este urmată de vânzare şi distribuţie, respectiv de definirea produsului/serviciului. Operaţionalul şi HR-ul sunt ultimele zone de investiţii planificate, la fel ca şi definirea şi optimizarea modelului de business.
Cele mai mari provocări pentru antreprenorii aflaţi la început de drum sunt asigurarea fondurilor necesare pentru creşterea numărului de angajaţi (67% consideră foarte dificil sau dificil acest aspect) şi pentru implementarea ideilor de creştere în cadrul startup-ului (62% consideră foarte dificil sau dificil acest aspect).
În acelaşi timp, antreprenorii se confruntă cu necesitatea creşterii numărului de angajaţi şi cu o piaţă a muncii din ce în ce mai provocatoare pentru angajatori (mai ales că 27% dintre startup-urile respondente activează în IT şi tehnologie). Conform unui studiu Manpower, piaţa muncii din România este pe locul trei în lume, după Japonia şi Taiwan, din punctul de vedere al dificultăţii de a atrage noi talente.
Cei mai mulţi antreprenori aflaţi la început de drum dedică zece ore afacerii lor în fiecare zi, la fel ca la prima ediţie a studiului, ceea ce înseamnă că lucrează cu 16% mai mult decât angajaţii cu normă întreagă din România. Conform Eurostat, angajaţii români lucrează în medie 39,8 ore pe săptămână.
Deşi cei mai mulţi dedică 10 ore afacerii, 7% dintre antreprenori depăşesc limita de treisprezece ore, unii dintre aceştia ajungând chiar la 20 ore de muncă în fiecare zi, conform răspunsurilor înregistrate la această întrebare.
Mediul fiscal şi de reglementare s-a deteriorat în ultimul an în România pentru antreprenorii de startup, conform a 44% dintre respondenţi. Procentul celor care percep o înrăutăţire este cu aproape 50% mai mare, în creştere de la 30% la 44%, în condiţiile în care şi procentul celor nehotărâţi a scăzut vizibil (de la 19% la 12%). Acest lucru marchează faptul că schimbările legislative din zona fiscală din ultimul an au fost percepute de cei mai mulţi dintre antreprenorii la început de drum ca având un impact negativ asupra mediului în care companiile îşi desfăşoară activitatea.
Cel mai inspiraţional antreprenor străin pentru antreprenorii de startup este Elon Musk – antreprenor în serie, CEO Tesla Motors şi fondator SpaceX şi PayPal.
Pe locul al doilea s-a clasat Steve Jobs, urmat de Richard Branson, Jeff Bezos şi Bill Gates, în timp ce Mark Zuckerberg, fondatorul şi CEO-ul Facebook, nu apare în top.
Dintre antreprenorii români, în top 5 se află trei antreprenori care activează sau au activat în sectorul IT: Radu Georgescu, Florin Talpeş şi Iulian Stanciu. Se observă o schimbare majoră în opţiunile antreprenorilor faţă de acum doi ani, cei mai mulţi (51%) indicând ca modele antreprenori mai puţin cunoscuţi sau antreprenori care le sunt mentori şi cu care au o relaţie mai apropiată.
“Prin studiile dedicate ecosistemului antreprenorial, ne propunem să contribuim la identificarea celor mai presante probleme pentru antreprenori. Scopul final este acela de a sprijini creşterea competitivităţii ecosistemului antreprenorial românesc. Şi aici mă refer la îmbunătăţirea celor cinci piloni ai dezvoltării antreprenoriatului pe care noi îi măsurăm în fiecare an: fiscalitate şi reglementare, accesul la finanţare, cultura antreprenorială, educaţia antreprenorială şi ajutorul coordonat în cadrul sistemului. Economiile cu un ecosistem antreprenorial dinamic şi competitiv vor fi marile câştigătoare ale noului context global. Ele vor fructifica oportunităţile create de mega-tendinţe, acele tendinţe care vor transforma piaţa muncii, companii, industrii şi economii întregi în anii următori,” spune Alexandru Lupea, Lider al departamentului de audit, EY România.
Aflat la cea de a doua ediţie, Barometrul startup-urilor din România, realizat de EY România, Impact Hub şi Startarium analizează răspunsurile a 357 antreprenori de startup (fondatori ai unor companii cu vechime mai mică de trei ani calendaristici). 63% dintre respondenţi au vârsta cuprinsă între 21 şi 35 de ani, 33% între 35 şi 50 de ani, 3% au peste 50 de ani, iar 1% au sub 21 de ani.
Majoritatea antreprenorilor chestionaţi provin din mediul urban (93%) şi activează în diverse sectoare, de la IT& tech (27%), la media şi publicitate (11%), servicii pentru afaceri (10%), comerţ cu amănuntul (10%). Cei mai mulţi respondenţi (69%) se află la prima companie fondată, în timp ce 12% au creat deja cel puţin două startup-uri până la firma actuală.
Chestionarul a fost aplicat în perioada 3 august - 31 octombrie 2017.