România s-a menţinut anul trecut pe locul 18 din cele 51 de ţări din Europa, din punct de vedere al investiţiilor străine directe, cu 57 de proiecte, faţă de 78 în 2019, marcând o scădere de 27%, faţă de o medie europeană de 16%, arată un studiu realizat de EY.
Incertitudinile cauzate de pandemie au diminuat puternic apetitul pentru investiţii al companiilor la nivel global, iar în Europa valoarea acestora s-a redus cu 13%.
Totuşi, apetitul pentru investiţii începe să dea semne de revenire, 40% dintre companii plănuind să-şi stabilească sau să-şi extindă operaţiunile în Europa în următoarele 12 luni, comparativ cu 27% la începutul pandemiei COVID-19.
Cea mai mare scădere a numărului de proiecte a fost înregistrată anul trecut de Ungaria (-54%), iar ţările cu cele mai mari creşteri au fost Elveţia (25%), Finlanda (23%) şi Suedia (19%).
Franţa, Regatul Unit şi Germania sunt considerate pentru prima dată, aproape la egalitate, drept principalele destinaţii pentru investiţii în Europa, după ce au atras 985, 975 şi, respectiv, 930 de proiecte ISD anul trecut. Clasamentul a fost influenţat de scăderi mai puţin accentuate a investiţiilor în Germania, comparativ cu Franţa şi Regatul Unit, ca urmare a pandemiei provocate de COVID-19.
„Transformare digitală. Sustenabilitate. Sprijin guvernamental. Acestea sunt elemente cheie în atragerea investitorilor străini în 2021. Europa se pregăteşte de o nouă etapă, a redresării economice, iar ţările UE au la dispoziţie instrumente cheie, precum Planul de Redresare şi Rezilienţă, care pun în centru tranziţia digitală şi reforma climatică”, consideră Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.
Studiul EY are la bază o cercetare calitativă derulată în martie şi aprilie 2021, la care au participat 500 de factori de decizie internaţionali, reprezentând companii provenind dintr-o serie de sectoare de activitate şi cu sediul în toată lumea, de la IMM-uri la multinaţionale, precum şi o analiză cantitativă a proiectelor ISD anunţate în Europa în 2020.
În ceea ce priveşte riscurile în faţa redresării, pe termen scurt, revenirea economică pe fondul campaniei de vaccinare are putea să se clatine, dacă apar noi tulpini de COVID-19 care să impună revenirea la măsurile de distanţare socială. Pe termen lung, companiile sunt preocupate de protecţionismul şi incertitudinea politicilor comerciale şi tarifare, care constituie o ameninţare mai mare pentru atractivitatea Europei acum faţă de 2020. De asemenea, amplul program de stimulare a economiei Statelor Unite ar putea să deturneze o parte din investiţiile străine directe din Europa.
