Candidaţii de peste 35 de ani îşi găsesc mai greu un loc de muncă prin comparaţie cu tinerii generaţiei digitale, care sunt consideraţi a fi mai buni decât cei din generaţiile anterioare de către angajatori.
„Deşi se confruntă cu absenţa forţei de muncă, mulţi angajatori din România continuă să favorizeze salariaţii sub 35 de ani, considerându-i mai adaptabili, mai flexibili, poate mai sănătoşi, sau chiar mai ieftini. Discriminarea pe criterii de vârstă la angajare este un fenomen în România, dar este greu demonstrabil în absenţa studiilor şi statisticilor solide“, a spus Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group România, companie de consultanţă în management şi resurse umane.
În organizaţiile din piaţa locală trebuie să existe un echilibru în ceea ce priveşte vârsta angajaţilor, pentru a evita situaţiile în care sunt nevoiţi să se confrunte cu plecări masive.
„Promovăm din toate puterile recrutarea echilibrată pe categorii de vârste, astfel încât să se păstreze un echilibru rezonabil în piramida vârstelor. În timp, se pot produce fenomene precum pensionări masive ale unei singure categorii de vârstă sau plecări în serie în concediu de maternitate, cu riscul pierderii de competenţe“, a mai spus Raluca Pârvu. Statisticile recensământului din 2011 arată că, din totalul celor 20 de milioane de persoane care formează populaţia stabilă a României, tinerii cu vârste între 20 şi 34 de ani reprezintă 21% din total (circa 4,2 milioane), în timp ce populaţia cu vârste cuprinse între 35 şi 64 de ani reprezintă 44% din totalul populaţiei (22% populaţia cu vârste între 35 şi 49 de ani şi 20 % populaţia cu vârste între 50 şi 64 de ani).
