Companii

Florian Florescu, Arcom: Nu mai gasim forta de munca calificata in constructii

Florian Florescu, Arcom: Nu mai gasim forta de munca calificata in constructii

Dupa 1990, piata de constructii din Romania s-a confruntat cu plecari masive de forta de munca spre Occident

17.08.2006, 17:55 338

Piata constructiilor, aflata in plina ascensiune, este lovita tot mai puternic de lipsa fortei de munca calificata, sustine Florian Florescu, directorul economic al companiei de constructii Arcom Bucuresti.
Dupa 1990, a avut loc un exod masiv de forta de munca calificata din industria de constructii romaneasca spre piete externe precum Germania sau Israel.
"Golul" lasat de disparitia chiar a unei verigi importante, cum este cea a maistrului, nu a fost acoperit nici pana astazi.
In prezent, nu mai exista scoli de pregatire specializate in domeniul constructiilor, iar firmele romanesti de profil sunt interesate sa propuna Ministerului Educatiei sa colaboreze pentru a putea redeschide scolile de calificare.
Muncitorii din constructii sunt printre romanii cel mai prost platiti, cu o medie neta lunara de 183 de euro in luna iunie, in timp ce salariul mediu net pe economie se situeaza la 235 de euro.
Cresterea comenzilor si a afacerilor in sectorul constructiilor nu s-a reflectat atat de puternic si in salarii.
Arcom Bucuresti a realizat in primul semestru al anului curent o cifra de afaceri de 17,5 mil. euro, in crestere cu 9% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
"In primele trei luni ale anului nu am putut efectua lucrari din cauza vremii nefavorabile. Ne asteptam ca anul acesta sa ajungem la o cifra de afaceri de circa 41 milioane de euro, in crestere cu 10% fata de anul trecut", mentioneaza Florian Florescu.
Rata profitului s-a situat in primele sase luni la circa 1,9%, in conditiile in care Arcom si-a bugetat o rata a profitului de 2,15% pentru intreg anul 2006.
Arcom era inainte de revolutia din 1989 bratul extern al industriei romanesti de constructii, dar ulterior s-a confruntat cu o prabusire a comenzilor din strainatate si pierderea unor piete de export traditionale din Orientul Mijlociu si nordul Africii.
Intr-o asemenea conjunctura, Arcom
s-a reorientat treptat catre piata interna si parteneriate sau asocieri cu firme straine.
Printre cele mai importante proiecte derulate de Arcom in prezent se numara Central Park si centrul comercial Dragonul Rosu, proiecte dezvoltate de grupul Niro, fabrica de medicamente LaborMed din Bucuresti, sau lucrari de mediu finantate prin SAPARD sau SAMTID. Arcom are in derulare un proiect de circa 6-7 mil. euro pentru alimentarea cu apa a unor localitati din Valea Prahovei.
In cadrul strategiei de a se asocia cu companii straine, Arcom a format mai multe joint ventures cu francezii de la Lafarge (productie de gips-carton), Gealan (pentru tamplarie din PVC), germanii de la Wittmann (productie de agregate) sau Omnico (pentru a intra pe piata de pavele si borduri).
Arcom SA face parte din holdingul de firme Arcom, care activeaza pe piata constructiilor si a materialelor de constructii.
Din holding mai fac parte alte 10 companii, in care Arcom SA detine pachetul majoritar de actiuni, deruland prin acestea activitati de constructii - montaj, producere si comercializare de materiale de constructii, echipamente, mecanizare sau inchiriere de utilaje.
Holdingul de firme Arcom va ajunge anul acesta la o cifra de afaceri de circa
65-67 mil. euro, in crestere cu 10-12% fata de anul trecut.
Actiunile Arcom sunt detinute in proportie de peste 85% de 1.400 de persoane fizice, niciuna neavand mai mult de 1%, alti actionari fiind SIF Muntenia cu 8%, Conimpuls Bacau cu 2-3 % (firma la care este actionar fostul secretar de stat in MTCT Sergiu Sechelariu) sau Gimart Calarasi, potrivit ultimelor informatii disponibile. Numarul angajatilor s-a dublat anul trecut, ajungand la circa 800 de persoane, potrivit reprezentantilor companiei. Primele sase luni au adus in constructii un plus de 16,4% la valoarea pietei, reprezentand cel mai ridicat ritm de crestere din ultimii ani.
Cel mai mult au crescut lucrarile de intretinere si reparatii curente (plus 21,7% in primul semestru), urmate de constructiile noi (17,2%). Pe segmente de piata, constructiile ingineresti (de infrastructura) au dat tonul cresterilor, cu un plus de 21,5% la sase luni, urmate de cladirile rezidentiale (plus 11,6%).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO