Companii

Franchise Connection 2019: Piaţa românească de francize a ajuns la 3,6 mld. euro şi 450 de concepte. „Vedem interes tot mai mare din partea antreprenorilor locali să iasă pe pieţele externe“

Piaţa românească de francize s-a dez­vol­tat constant în ultimii ani, atât prin concepte create local, cât şi prin branduri internaţionale, ajungând de la 1,6 mld. euro în 2014 la 3,6 mld. euro în acest an şi un total de 450 de con­­cepte. Comparativ cu ţările vestice, Ro­mâ­nia este încă o piaţă mică, ceea ce face ca şi po­tenţialul de creştere să fie foarte mare, cu atât mai mult cu cât sunt domenii care au înce­put să atragă atenţia antreprenorilor abia în ultimii ani, cum ar fi educaţia sau zona de beauty, sunt de părere participanţii la conferinţa Franchise Con­nec­tion 2019, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Franchwise.

Conferinţa Franchise Connection 2019 a avut ca parteneri Banca Transilvania, Piatraonline, 5asec, MRoom, PowerSlim, Ted’s Coffee, Feydom, Rusu Ă Bortun, Pep&Pepper, C House Milano, Gregory’s, Logiscool, Finalit­Sto­ne Care, Vodafone, Re/Max, Nedelya, Do­do Pizza, Dr. Leahu, Christian Tour şi Japanos.

„Piaţa a crescut constant, an de an, din momentul în care am început noi să o studiem. Dacă în 2014 estimam o valoare de 1,6 mld. euro, în 2015 am trecut uşor pragul de 2 mld. euro, în 2016 eram la 2,5 mld. euro, iar în 2017 la 3 mld. euro şi în 2018 la 3,3 mld. euro. Anul acesta am ajuns la 3,6 mld. euro şi 450 de concepte. Este o piaţă colorată, diversificată. Ai de unde alege. Dacă e să ne gândim la viitor, noi suntem o ţară emergentă şi ne putem uita la ţările din vest să vedem trendurile şi să ne imaginăm cum va fi în viitor şi la noi. Franţa poate fi un exemplu pentru noi: acolo sunt peste 2.000 de concepte. Avem potenţial de creştere, clar“, a declarat Paul Voicu, managing partner Franchwise. Un trend tot mai vizibil pe piaţa locală este diversificarea domeniilor care atrag francize, în condiţiile în care, până în urmă cu câţiva ani, acest tip de afaceri se orientau aproape exclusiv spre zona de HoReCa, investitorii preluând cel mai des concepte de restaurante sau cafenele.

Un domeniu care a generat randamente peste aşteptări investitorilor a fost educaţia, un sector extrem de ofertant când vine vorba de concepte de franciză internaţionale. Un exemplu în acest sens este Logiscool, reţea care a avut o rată de creştere mult peste aşteptările celor care deţin franciza pe plan local.

„Când duci un brand pe o piaţă nouă, unde nu are o imagine, este important cum spui povestea brandului. Dacă ai un concept clar definit şi o viziune coerentă şi reuşeşti să transmiţi povestea, atunci francizarea şi scalarea nu sunt o problemă“, a spus Dana Bănică, master francizat Logiscool.

În afară de diversificarea domeniilor care atrag francize, pe piaţa locală se observă şi o creştere a curajului antreprenorilor, aceştia fiind tot mai dispuşi să se extindă pe plan extern. În general, francizaţii români se concentrează pe dezvoltarea locală şi mai puţin pe „exportul“ conceptului pe alte pieţe. În ultimii 1-2 ani se remarcă însă o schimbare de atitudine.

„Afară, oamenii parcă lucrează mai smart. Tre­buie să «think big». Dacă tot faci un lucru, de ce nu ai putea să îl multiplici cât permite piaţa? Dacă tot mă pregătesc pentru 10 fran­ci­zaţi, de ce să nu mă pregătesc pentru 30? Pentru că este vorba de aceeaşi pregătire“, spune Raluca Stanciu, managing partner Franchwise. 

Sfatul pe care consultanţii îl dau antre­pre­norilor români este să aibă o viziune mai extinsă asupra businessului pe care vor să îl cons­truiască, să nu se limiteze doar la oraşul sau regiunea lor, ci să dezvolte ideea şi pentru alte pieţe.

„Trebuie să gândeşti global de la început. Şi să ştii ce fel de companie vrei, să te ocupi şi de operaţiunile tale, şi de parteneri“, completează Paul Voicu.

Unul dintre avantajele principale ale unei afaceri în franciză este setul de reguli şi proceduri pe care ea se bazează, care uşurează implementarea businessului, indiferent de piaţă.

„Există trei dimensiuni în branding: ce face brandul, cum face ceea ce face şi de ce face ceea ce face. Francizele au nişte reguli clare, dar lucrurile se dezvoltă şi în funcţie de cine preia brandul la nivel local. Brandul nu e un logo sau un nume, ci o strategie de business adunată în acel logo şi acel nume“, a spus Cătălin Rusu, proprietar Rusu Ă Bortun Brand Growers.

El crede că în prezent, în România, există mai multe concepte locale care pot fi scalate pentru alte pieţe, există consultanţă de specialitate şi antreprenori care se gândesc de la început cum să iasă peste graniţe.

Avantajul unei afaceri cu un set de reguli deja testate este remarcat şi de Mariana Constantinescu-Brădescu, managing partner Piatraonline, care este convinsă că un business de acest tip are şanse mai mari să supra­vie­ţuiască decât unul pornit de la zero. Cu atât mai mult cu cât este vorba de multe ori de antre­pre­nori aflaţi la început de drum şi care sar astfel peste etapele dificile ale lansării unei afaceri pe cont propriu.

„Nu sunt mari diferenţe între finanţarea unui start-up şi a unei francize. O activitate francizată aduce câteva elemente deja ştiute, care ne aşază într-o zonă un pic mai safe (sigură - trad.). Pentru un antreprenor începător este bine-venită, elimină o parte din angoase, are un brand deja construit şi un partener de discuţie“, a explicat Cristina Sindile, director general BT Microfinanţare, care oferă finanţări de până în 50.000 euro pentru micile afaceri.

Practic, principalele probleme cu care se confruntă un antreprenor la început de drum sunt cele legate de educaţia financiară şi gestionarea cash-flow-ului. Ele sunt înlocuite apoi de dificultăţile legate de extinderea afacerii şi administrarea ei.

„Top indicatori la care ne uităm când vine cineva pentru finanţare: ce motivaţie are ca să intre într-o afacere, ce expertiză are şi cum se gândeşte să îl gestioneze. Apoi ne uităm la partea financiară“, a mai spus Cristina Sindile.

În final, chiar dacă baza unei francize este setul de reguli pe care este construit conceptul, rolul francizatului este foarte important, el trebuind să cunoască piaţa locală şi nevoile ei pentru a putea aduce anumite elemente specifice în afacere. În plus, conceptul nu trebuie să fie rigid, ci să răspundă la schimbările de trend care pot să apară. Un exemplu în acest sens este SaladBox, care se pregăteşte să lanseze un nou concept de restaurant, mai digitalizat, adaptându-se astfel şi limitărilor de pe piaţa forţei de muncă.

„Primul Saladbox a avut ca rol principal puterea scalabilităţii „ aveam nevoie de ceva ieftin să umplem ţara. După ce am umplut ţara, ne-am dat seama că trebuie să ne consolidăm, apoi ne-am uitat la brand, iar şansele de a ieşi pe pieţe internaţionale erau mici. Noi credem că urmează acum o epocă jucăuşă, iar SaladBox o să simplifice operaţiunile şi va schimba materialele folosite“, a spus Radu Lupaş, co-fondator Saladbox.

 

Raluca Stanciu,

managing partner Franchwise

 

- Un brand trebuie adaptat local. Există reguli, dar problema este cum vezi partea de creativitate.

- Afară oamenii lucrează mai smart. Trebuie să „think big“. Dacă tot faci un lucru, de ce nu ai putea să îl multiplici cât permite piaţa? Dacă tot mă pregătesc pentru 10 francizaţi, de ce să nu mă pregătesc pentru 30? Pentru că este aceeaşi pregătire.

- O condiţie esenţială când deschizi o franciză este reprezentată de faptul că trebuie să îţi iubeşti partenerii, de la furnizori, la echipa pe care o ai şi la partenerul final (cel spre care faci propunerea de business). Aşa cred că poţi să faci lucrurile mai mari şi mai bune.

- Ne lipseşte determinarea, dacă vedem ceva cu potenţial trebuie să îl rostogolim.

 
 

Radu Lupaş, cofondator Saladbox

- Urmează să deschidem două locaţii la Cluj care se convertesc în următorul concept al SaladBox, pentru că fiecare etapă îşi are rolul ei. Primul SaladBox a avut ca rol principal puterea scalabilităţii - aveam nevoie de ceva ieftin să umplem ţara. După ce am umplut ţara, ne-am dat seama că trebuie să ne consolidăm, apoi ne-am uitat la brand, iar şansele de a ieşi pe pieţe internaţionale erau mici în ceea ce privea brandul.

- Noi credem că vine o epocă jucăuşă, iar SaladBox o să simplifice operaţiunile, de la materialele folosite la modul în care arată locaţia în interior. Această schimbare vine dintr-o nevoie de a recontura spaţiul, pentru că lumea se reorientează spre digitalizare, spre servire mai rapidă.

- Cred că, dacă te gândeşti puţin când creezi brandul, îl poţi gândi spre a fi francizat ulterior. Dacă nu ai făcut asta şi ai creat deja brandul, ar fi bine să apelezi la un expert pentru a putea face schimbările şi a pregăti brandul spre a fi francizat.

- Avem branduri la nivel global care nu erau pregătite să iasă pe pieţe internaţionale, dar în momentul în care au ieşit au convertit brandul ca denumire spre ceva care să rezoneze cu piaţa respectivă.

 

Mariana Constantinescu Brădescu,

managing partner Piatraonline

- Ne-a plăcut ideea de franciză pentru că îmi plac regulile clare, procesele. Cred că un business de franciză are şanse mai mari să supravieţuiască decât unul pornit de la zero.

- Doar 40% dintre firmele înfiinţate în 2007-2008 mai funcţionează astăzi. Sunt foarte multe falimente şi insolvenţe în România, dar puţine dintre ele sunt francize. Ele vin cu nişte reguli foarte clare, deja testate.

- La nivel mondial, vârsta medie a unei companii a scăzut la 20 de ani de la 60 de ani în anii 1950. Piaţa este dinamică, se schimbă şi trebuie să te adaptezi, să găseşti metode netradiţionale de a te prezenta pe piaţă. Cred că o franciză te ajută să eviţi multe greşeli şi să te dezvolţi mult mai rapid.

- În 5 ani cred că vom ajunge în 7 oraşe din România, dar şi în alte ţări din Europa. E un business care are nevoie de o investiţie financiară şi de timp mai mare la început.

 
 
 

Dana Bănică, master francizat Logiscool

 
 

- Când duci un brand pe o piaţă nouă, unde nu are o imagine, este important cum spui povestea brandului. Dacă ai un conecpt clar definit şi o vizine coerentă şi reuşeşti să transmiţi povestea, atunci francizarea şi scalarea nu sunt o problemă.

- Modelul de franciză se potriveşte foarte bine (pentru businessul Logiscool - n. red.), pentru că ai o platformă, o curriculă şi cursuri care sunt replicate în toate unităţile. Este o misiune să facem educaţia digitală accesibilă copiilor şi să o facem într-un mod atractiv pentru copii.

- Aş sfătui persoanele care vor să devină antreprenori să vadă dacă produsul este valabil. Să se uite şi spre piaţa francizelor şi să hotărască apoi.

 
 

Cătălin Rusu,

proprietar Rusu & Bortun Brand Growers

 

- Franciza este o stare de graţie pentru brand. Ai făcut ceva şi poate pleca mai departe. Înseamnă că ai dezvoltat un concept care poate fi dus mai departe.

- Sunt tot mai multe concepte locale. Sunt concepte care pot fi scalate, există şi consultanţă de specialitate, sunt antreprenori care se gândesc de la început cum să iasă afară. Dezvoltarea unui brand nu se termină niciodată. Chiar şi un brand deja cunoscut internaţional are nevoie de reprezentare locală ca să poţi maximiza rezultatele.

- Există trei dimensiuni în branding: ce face brandul, cum face şi de ce face ceea ce face. Francizele au nişte reguli, dar lucrurile se dezvoltă în funcţie de cine preia brandul dezvoltat.

- Partea de brand de angajator este foarte fierbinte pentru clienţi şi permite să gestionezi brandul în mod diferit pe anumite pieţe. Brandul nu e un logo sau un nume, ci o strategie de business adunată în acel logo şi acel nume.

 
 

Paul Voicu,

managing partner Franchwise

 

- Piaţa (de francize - n. red.) a crescut constant, an de an, din momentul în care am început noi să o studiem. Din 2014, de la 1,6 mld. euro a ajuns la 2 mld. euro în 2015. În 2016, piaţa a ajuns la valoarea de 2,5 mld. euro, iar în 2017 la 3 mld. euro. În 2018 piaţa francizelor a ajuns la 3,3 mld. euro şi în 2019 la 3,6 mld. euro.

- În România, avem 450 de concepte anul acesta, este o piaţă colorată, diversificată. Ai de unde alege. Noi suntem o ţară emergentă şi ne putem uita la ţările din vest să vedem trendurile şi să ne imaginăm cum va fi în viitor. Franţa poate fi un exemplu pentru noi: peste 2.000 de concepte. Avem potenţial de creştere, clar.

- Avem nevoie de oameni interesaţi de antreprenoriat şi francize, de antreprenori care să se gândească la lucruri mai mari, să nu se limiteze doar la oraşul sau la regiunea lor.

- Trebuie să gândeşti mare de la început. Şi să ştii ce fel de companie vrei, să te ocupi şi de operaţiunile tale şi de parteneri.

 

Cristina Sindile,

director general BT Microfinanţare

- Finanţarea este un act de responsabilitate. La fel ca şi piaţa de francize, şi finanţarea creşte constant. De la câteva exemple acum câţiva ani, am ajuns să avem astfel de proiecte de finanţare constant. Se vede o creştere a antreprenoriatului.

- O activitate francizată ne aduce totuşi câteva elemente deja ştiute, care ne aşază într-o zonă un pic mai safe. Pentru un antreprenor începător este bine-venită, elimină o parte din angoase, are un brand deja construit şi un partener de discuţie. Este însă foarte important modul în care francizatul îşi gândeşte businessul şi ne convinge.

- Este o diversitate mare de candidaţi la finanţare, nu identificăm un pattern (tipar - trad.). Oamenii încearcă şi afaceri proprii şi francize. La început  vedeam multe afaceri pe HoReCa, dar acum vedem multe pe educaţie, beauty, comerţ. Se vede diversificarea activităţilor.

- Noi oferim până în 50.000 euro finanţare. În medie banii ajung la client în 4 zile de când începem discuţia cu el.

- Vedem multe finanţări pe zona de restaurante şi cafenele. Dar am început să vedem proiecte pe educaţie, cum e Logiscool, dar şi comerţ, florăriile Magnolia de exemplu, beauty. Ne bucurăm să vedem antreprenori care se întorc ca să dezvolte o a doua, a treia locaţie. Franciza este începutul în antreprenoriat.

 

Drossos Chrysanthou,

masterfrancizat 5asec

 

- Suntem prezenţi pe piaţa din România de 10 ani. Am ajuns să operăm pe această piaţă 33 de locaţii, iar în următorii trei ani vrem să ajungem să operăm 50 de unităţi.

- Simt că această ţară are multe de oferit, de aceea vin marile companii aici şi de aceea 5asec vrea să se extindă din ce în ce mai mult în această ţară. România are potenţial de creştere, este în expansiune. Spre comparaţie, Serbia este în stagnare, Croaţia este mică şi Macedonia este şi ea mică.

- Investiţia iniţială într-o unitate 5asec francizată este de între 90.000 şi 100.000 de euro şi include taxa de franciză, echipamentele, infrastructura IT, trainingul timp de şase săptămâni, capitalul de lucru  şi consilierea în alegerea spaţiului şi în echiparea acestuia.

- 5asec operează peste 1.800 de locaţii deschise în 35 de ţări. De altfel, aproximativ 300.000 de articole de îmbrăcăminte trec zilnic prin operaţiunile spălătoriilor 5asec.

 
 

Dr. Edith B. Steiner,

CEO Growentas

- Unicitatea este unul din cele mai importante lucruri, trebuie să aveţi ceva diferit, să aveţi ceva care să vă diferenţieze. Al doilea factor este credibilitatea, care vine cu încrederea şi documentele pe care le primiţi de la francizori. Credibilitatea vine şi din partea francizorilor, dar în timp şi prin rezultate. Al treilea element este sentimentul de familiaritate. Trebuie să te simţi liber să îi întrebi pe francizori orice ai nevoie să ştii.

- Ca francizor trebuie să te uiţi spre viitor. Dacă eşti o marcă extraordinară şi francizorii trebuie să fie buni, să acorde atenţie fiecărui element, să facă totul ca la carte.

- În SUA sunt 759.000 de unităţi de francize, iar piaţa a ajuns la o valoare de 757 de miliarde de dolari. Într-o comparaţie a acestei industrii cu industria auto, vedem că industria de francize este de 3 ori mai mică din punctul de vedere al cifrelor, faţă de industria auto.

- În Europa şi alte ţări este încă vestul sălbatic în ceea ce priveşte această industrie. Nu există o lege a francizelor, multe sisteme/instituţii spun că nu avem nevoie de o lege a francizelor.

 

Markku Kosonen,

CEO & coproprietar MRoom

- Piaţa de îngrijire creşte cu 10% anual la nivel european, la 60 miliarde euro. Sunt 5 trenduri  pe piaţă: ingrediente organice, personalizare, anti-aging, produse şi servicii pentru copii şi servicii orientate spre bărbaţi. Avem de exemplu pachete pentru tată şi fiu. Suntem atenţi la fiecare dintre cele 5 trenduri.

- Avem propriul mod de a tunde părul, rapid şi plăcut. Şi completăm cu alte servicii, avem gama proprie de produse, din Finlanda.

- Este o franciză care se adresează bărbaţilor, ne concentrăm pe experienţa pe care o oferim, nu doar să tăiem părul sau să bărbierim. Vrem să facem experienţa cât mai plăcută şi accesibilă.

- Costurile de amenajare se ridică între 50.000 şi 70.000 de euro, iar taxa de franciză este de 10%. Media per magazin este de 4 scaune, iar investiţia totală se ridică la valoarea de 250.000-400.000 de euro.

 
 

Margit Leidinger,

fondator & CEO Finalit

 
 

- Căutăm un master francizat în România pentru că nu putem face totul din Austria. Am avut câteva proiecte aici şi am observat că piaţa are potenţial. Credem că atunci când vom avea cerere mare pe piaţa din România va fi important să avem parteneri locali care să ştie cum să facă lucrurile, să ştie ce să facă cu diverse tipuri de piatră.

- Oamenii apelează la noi pentru că este mai ieftin să curăţăm şi să protejăm piatra decât să o schimbăm.

- Academia pregăteşte personalul local şi francizaţii, dar acordăm sprijin şi în ceea ce priveşte marketingul sau promovarea. În plus, avem produsele noastre, speciale pentru piatră.

 
 

Angela Sterling,

fondator & CEO Lingotot

- Am pornit afacerea în recesiune şi lucrurile au mers mult mai repede decât mă aşteptam. După a treia lecţie, am fost întrebată dacă mă voi extinde în franciză.

- Avem 52 de francize în Marea Britanie şi avem opt limbi străine. Vrem să intrăm şi pe piaţa din România. Educaţia este un sector extrem de ofertant. Nu este suficient să ştii limba engleză sau o singură limbă străină.

- În România 95% dintre copii învaţă două sau mai multe limbi în şcoală. Noi ne adresăm copiilor între 0 şi 12 ani. Avem o ofertă extrem de bogată de cursuri, lecţiile nu se repetă, sunt interactive, ne jucăm, dansăm, facem crafturi, teatru, dar într-o limbă străină.

- Investiţia într-o franciză Lingotot este între 17.000 şi 115.000 de euro.

- Cred că România este pregătită pentru franciza noastră şi căutăm un partener local. Nu putem coordona din Marea Britanie, ci avem nevoie de adaptare locală şi management local.

 

Eric Wakker,

fondator & partener Powerslim

 
 

- Căutăm master francizat pentru piaţa din România. Investiţia în franciza PowerSlim este între 200.000 şi 250.000 de euro.

- Conceptul PowerSlim este practic un tratament care are mai mulţi paşi. Transformarea durează un an. Lucrăm de mai bine de 10 ani pentru a îmbunătăţi acest program.

- Dezvoltăm produse, avem peste 120 de alimente, practic înlocuim mâncarea normală cu produsele noastre.

- Am dezvoltat businessul PowerSlim în Belgia în 2004, iar patru ani mai târziu ne-am extins în Olanda.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO