Companii

Frigul din România ajută rezultatele ENGIE. Grupul a intrat într-un contract major de dezvoltare eoliană în Polonia. România rămâne cu potenţialul

Frigul din România ajută rezultatele ENGIE. Grupul a intrat într-un contract major de dezvoltare eoliană în Polonia. România rămâne cu potenţialul

În timp ce Polonia deja atrage bani, România şi-a stabilit ca deadline, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document încă neaprobat, finalul anului viitor pentru definitivarea cadrului legislativ necesar implementării contractelor pentru diferenţă.

Autor: Roxana Petrescu

03.08.2021, 09:30 693

Primăvara deosebit de friguroasă nu doar a mişcat cererea de gaze pe plan intern, dar se reflectă şi în bilanţurile marilor jucători internaţionali de utilităţi cu amprentă locală Un exemplu sunt rezultatele globale ale ENGIE.

„Pe partea de reţele, EBIT (profitul operaţional) a înre­gis­trat o creştere de 21,3%. Indicatorul a crescut în primele şase luni ale anului şi în afara Franţei, temperaturile scăzute din România şi Germania având o con­tribuţie pozitivă“, se arată în raportul se­mestrial al grupului ENGIE, cel mai mare dis­tribuitor local de gaze naturale.

Pe plan local, cererea de gaze a avansat cu 8% în primele şase luni ale anului, preţurile au ajuns la niveluri record, la fel ca în cazul energiei electrice, iar importurile din Rusia au ajuns din nou la o pondere de 20% din consumul naţional pe fondul unui declin accentuat al producţiei interne.

La nivel de grup, ENGIE a terminat primele şase luni ale anului cu venituri de 31,3 miliarde de euro, cu 14% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut, şi cu un EBIT (profit operaţional) de 3,1 mi­liarde de euro, cu 42% mai mare faţă de primul semestru din 2020. ENGIE Ro­mânia, cel mai mare distribuitor de gaze local, a ter­mi­nat anul trecut cu un busi­ness de 1,54 mld. euro, cu 7,% mai mare faţă de cel din 2019, arată tot datele publicate în raportul anual al grupului de utilităţi. ENGIE Ro­mâ­nia are circa 2 milioane de consumatori ra­cordaţi la reţeaua de gaze pe care o ges­tio­nează, investiţiile în extin­­de­rea infra­structurii de distri­buţie fiind o prio­ritate în planul pentru anul acesta.

Paşi majori în Polonia

Ceea ce este însă şi mai in­­teresant este mişcarea pe care ENGIE a făcut-o în Polonia, în ciuda interesului declarat de a-şi consolida poziţia pe zona de energie rege­ne­rabilă din România.

„În iunie, Ocean Winds (joint venture cu portughezii de la EDPR în care ambii investitori deţin 50% din acţiuni, creat pentru dezvoltarea proiectelor eoline offshore) a intrat într-un contract pentru diferenţă de 25 de ani pentru o capa­citate de 369,5 MW acordat de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei din Polonia pentru două proiecte offshore. Ocean Winds, alături de partenerii săi, are deja în construcţie sau în faze avansate de dezvoltare un portofoliu de proiecte de 4,2 GW“, se mai arată în raportul ENGIE.

ENGIE România operează în prezent 113 MW de energie regenerabilă în capacităţi eoliene şi fotovoltaice, dar a anunţat că-şi doreşte să devină un jucător de top pe acest segment.

Investitorii mai au de aşteptat

Problema este că în timp ce potenţialul local există, schemele necesare pentru dezvoltarea acestuia încă nu sunt defi­nitivate. Polonia, de exemplu, are de la în­ce­putul acestui an o lege privind dez­voltarea proiectelor de energie eoliană offshore în Marea Baltică. Astfel, obiectivul declarat al Poloniei este de a ajunge la o capa­citate de 10,9 GW (spre comparaţie, sistemul energetic naţional cuprinde unităţi cu o capacitate totală de 20 GW) fie opera­ţională, fie în dezvoltare până în 2027. Mai departe, 5,9 GW din această capacitate va fi dezvoltată în baza unei scheme de con­tracte pentru diferenţă, restul urmând să fie realizate prin intermediul unor licitaţii programate pentru 2025 şi 2027.

În mai, anul acesta, Comisia Europeană a aprobat schema de contracte pentru diferenţă gândită de Polonia, valoarea acesteia fiind de 22,5 miliarde de euro. Prin această schemă, investitorii au garantat un preţ pentru energia lor de 72 de euro/MWh, diferenţele urmând să fie reglate prin piaţă. Astfel, contractul prevede ca producătorului de energie să îi fie garantat un preţ minim de vânzare. În situaţia în care preţul energiei pe piaţa liberă este mai mic decât acest nivel, atunci producătorul va primi diferenţa din partea consumatorilor, prin intermediul facturilor la electricitate.

În timp ce Polonia deja atrage bani, România şi-a stabilit ca deadline, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document încă neaprobat, finalul anului viitor pentru definitivarea cadrului legislativ necesar implementării contractelor pentru diferenţă. Mai departe, abia în primul semestru din 2023 ar putea fi stabilit un cadru legislativ pentru dezvoltarea proiectelor eoliene offshore, aceste investiţii nefiind deocamdată o prioritate pentru România.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO