♦ Evoluţia preţului gazului de import dă fiori reci, dar cu toate acestea pregătirile României pentru ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai dificile ierni par a fi topite de caniculă ♦ În timp ce statul le-a promis furnizorilor că le va compensa costurile pentru plafonarea facturilor la gaze, marii consumatori, lipsiţi de orice protecţie, închid pe rând ♦ „Trecem cu bine iarna dacă este cald afară. Dacă nu, închidem. Asta e politica noastră de stat.“
„În situaţia geopolitică de acum, sincer mă aşteptam să vină gazele peste mine, să fie o cerere mare de injecţie în depozitele subterane. Dar din cererile de rezervare văd că majoritatea cantităţilor ar urma să vină în octombrie şi nu înţeleg de ce“, spune Vasile Cârstea, directorul general al Depogaz, filială a Romgaz care gestionează peste 90% din capacitatea de înmagazinare a României. Potrivit acestuia, acum depozitele sunt pline în proporţie de 44% în contextul în care sunt deja state europene, cum este cazul Poloniei, care au depozitele pline pentru pregătirea iernii.
„Noi putem injecta circa 20-22 de milioane de metri cubi pe zi, dar lucrăm la o capacitate de circa 40%. Mai departe, pe zona de extracţie, deja putem ajunge la 30 de milioane de metri cubi pe zi. Dar eu nu simt o preocupare în acest moment în direcţia înmagazinării, iar asta vine din politicile comerciale ale companiilor. Degeaba am eu capacitatea de extracţie, dacă nu am energia în depozite.“ Datele privind evoluţia preţului pentru gazul de import sunt la rândul lor îngrijorătoare. Astfel, datele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că pentru luna aprilie gazul a intrat în ţară cu un preţ de 1.200 dolari/mia de metri cubi (491 lei/MWh), un record absolut. Doar ca o comparaţie, în aprilie 2021 preţul gazului importat era de 185 de dolari pe mia de metri cubi. Pe Bursa de la Viena, CEGH, tranzacţiile pentru iarnă se încheie la un preţ de peste 2.000 de dolari pe mia de metri cubi.
