♦ În timp ce consumul intern pe plan local a crescut cu 4% în prima jumătate a anului, producţia s-a comprimat cu circa 2%, astfel că România a alunecat din nou în zona de importator, după un echilibru foarte fragil atins la nivelul anului 2024 ♦ Gazul din Marea Neagră este creditat acum cu abilitatea de a transforma România în exportator regional, dar estimările Transgaz contrazic acest discurs optimist ♦ România va avea nevoie de importuri de 3-5 mld. metri cubi, dar rolul său regional este dat de infrastructura deja pusă la punct, spune Ion Sterian, directorul general al Transgaz, performerul absolut al BVB de la începutul anului.
În primele şase luni ale anului, România a avut o producţie internă de gaze de 4,6 mld. metri cubi, în scădere faţă de nivelul de 4,7 mld. metri cubi din perioada similară a anului trecut, arată datele furnizate de Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport de gaze, la solicitarea ZF. Scăderea producţiei vine în contextul în care consumul dă semne de revenire, în perioada analizată fiind înregistrată o creştere de 4%, de la un nivel de 5,2 mld. mc la 5,4 mld. mc în primul semestru al anului. România este astfel din nou importatoare, deşi la finalul anului 2024 reuşise să bifeze un export marginal de gaze, dar încurajator.
Pe termen lung însă, dependenţa de importuri va fi şi mai pronunţată, arată cifrele Transgaz, chiar dacă din 2027 va intra în sistem gazul din Neptun Deep, de unde sunt estimate cantităţi adiţionale de 8 mld. mc.
Scăderea producţiei de pe uscat şi volumele mai mici offshore de acum îşi vor spune cuvântul. Astfel, la nivelul anului 2030, datele Transgaz arată că România va avea un consum intern estimat de 17,9 mld. mc şi o producţie de 13,9 mld. mc. Independenţa promisă de gazul din Marea Neagră, pe date, pare un miraj în acest moment.
