• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Companii

Gen Z. Cei care spun adio României: De ce pleacă în unele cazuri aproape 20% dintre absolvenţii celor mai bune licee din România? „Puţini îşi exprimă intenţia întoarcerii în ţară“

Gen Z. Cei care spun adio României: De ce pleacă în unele cazuri aproape 20% dintre absolvenţii celor mai bune licee din România? „Puţini îşi exprimă intenţia întoarcerii în ţară“

Autor: Roxana Petrescu, Ramona Cornea

18.08.2022, 00:07 3812

♦ Peste 9.500 de copii şi tineri, cu vârste cuprinse între 10 şi 25 de ani, au plecat definitiv din România anul trecut, acesta fiind maximul ultimului deceniu ♦ Practic, într-un an, România a pierdut echivalentul a 400 de clase de şcoală şi liceu ♦ Cei mai mulţi nu se mai întorc vreodată.

Potrivit datelor de la INS, anul trecut 9.561 de copii şi tineri au plecat definit din România, ponderea Gen Z în totalul emigranţilor definitiv fiind de 28% din total. Numărul este cel mai mare din ultimul deceniu, în contextul în care la nivelul anului 2012 circa 5.300 de tineri din cohorta Gen Z spuneau adio României. Mai departe, tabloul este întregit dacă se adaugă şi numărul emigranţilor temporar. Astfel, la nivelul anului 2020, ultimele date ale INS arată că au plecat din ţară circa 187.000 de oameni. Dintre aceştia, circa 42.000 fac parte din Gen Z, cei mai mulţi fiind în intervalul de vârstă 20-24 de ani. Revenind la anul trecut şi la numărul emigranţilor definitiv, 2021 a reprezentat un maxim absolut al plecărilor din România din ultimul deceniu. Peste 34.000 de persoane au cumpărat un bilet doar de dus în 2021, în 2020 numărul acestora era de 21.000 iar în 2012 de circa 18.000. Efectul pandemiei este de necontestat, în contextul în care posibilitatea de a munci de oriunde i-a determinat pe mulţi să ia decizia definitivă de a părăsi România.

Dincolo de copiii care pleacă cu familiile, este şi categoria tinerilor care pleacă la studii în străinătate. În unele cazuri, circa 20% din absolvenţii celor mai bune licee din România pleacă pentru a nu se mai întoarce vreodată în ţară.

„Estimativ cca. 20 de absolvenţi ai CNMB (Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân Constanţa) pleacă la studii în universităţi din afara ţării. Asta reprezintă cam 17% din cohorta anului 2022. Marea majoritate se îndreaptă spre UE, Olanda, Germania, Franţa, sau spre Marea Britanie. Există şi 2-3 absolvenţi care se îndreaptă spre S.U.A.“, spune Vasile Nicoară, directorul Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân din Constanţa.

Lucrurile stau aproape similar la Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr din Bucureşti.

„Circa 30 de absolvenţi plănuiesc să meargă la studii în străinătate“, au precizat reprezentanţii instituţiei de învăţământ. Potrivit datelor publicate de Edupedu, anul acesta Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr a avut 280 de candidaţi la examenul de bacalaureant, care au obţinut o medie de 9,42, a doua cea mai mare din ţară. Practic, 11% dintre ei vor pleaca la studii în străinătate, mai puţini totuşi faţă de cei 40 de tineri de anul trecut.

„Vor pleca în America, Anglia, Olanda, Franţa“, au mai precizat reprezentanţii instituţiei de învăţământ.

Dar sunt şi licee care au pierdut o generaţie. De exemplu, în iunie, într-un interviu acordat Digi 24, Andreia Bodea, directoarea Colegiului I.L Caragiale din Bucureşti spunea că peste 80% dintre absolvenţii clasei a XII-a au cerut recomandări de la conducerea instituţiei pentru a pleca la studii în străinătate.

„Este anul în care eu am semnat cele mai multe recomandări pentru plecat în străinătate. Nu mi s-a întâmplat ca într-un procent de 80 la sută să plece (în străinătate -n.n. ) de la Caragiale. 80 la sută vor să plece şi vor pleca. Foarte puţini, nesemnificativ de puţini se întorc în ţară“, spunea la acel moment Andreia Bodea. Directoarea de la I.L. Caragiale menţiona la rândul ei şi valul de retrageri cu care se confruntă instituţia pe fondul deciziei multor familii de a părăsi România.

Vasile Nicoară, directorul Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân spune acelaşi lucru, cei care pleacă nu mai revin.

„Puţini dintre ei exprimă intenţia întoarcerii în ţară după absolvire“, spune Nicoară. Director CNMB spune că cel mai adesea, principalul motiv care îi determină pe elevi să plece este accesul la cursuri de înaltă performanţă.

„Mulţi au intenţia unei cariere în cercetare ştiinţifică. Alţii pentru a fructifica superior

cursurile de bilingv limba germană sau franceză. Cei care se întorc sunt cei care urmează cursuri de hotelărie sau inginerie şi care au în familie societăţi comerciale pe care urmează să le administreze/să le moştenească“, a mai spun directorul Colegiului din Constanţa.

Decizia de a părăsi ţara pentru a merge la studii în străinătate se bazează la rândul ei pe cifre. În timp ce Norvegia sau Suedia alocă 7% din PIB pentru educaţie, „România educată“ este la coada Europei cu 3% din PIB pentru învăţământ.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: