În România existau în august circa 385.600 de PFA-uri active, în scădere cu 4,5% faţă de perioada similară din 2015, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Codul fiscal intrat în vigoare la începutul acestui an a impus un regim mai riguros de taxare a PFA-urilor care nu îşi îndeplineau norma de venit, însă PFA-urile din IT nu prea au fost afectate, pentru că IT-iştii îşi depăşesc, în multe cazuri, normele.
"Cei care practică profesii liberale sau care sunt freelanceri în general sunt o categorie socială dinamică, au spirit creativ, inovativ, orientat spre antreprenoriat. Nu de puţine ori, politicienii au invocat principiul echităţii atunci când vorbeau despre impozitarea freelancerilor în mod similar cu cea a angajaţilor. Însă ei uită că freelancerii au riscuri: în timp ce angajaţii sunt protejaţi de Codul muncii, un liber-profesionist intră sub incidenţa Codului comercial şi lui i se poate întrerupe contractul oricând în 30 de zile. La riscuri mai mari, e normal să ai venituri mai mari, a mai spus şeful HeadHunting IT.
În plus, un PFA trebuie să îşi ţină contabilitatea sau să îşi angajeze contabil pentru înregistrarea informaţiilor, lucru care nu se întâmplă în cazul angajaţilor.
Lipsa de încurajare a formelor de colaborare dintre freelanceri şi companii accentuează un dezechilibru pe care România deja în are.
Cu numai 30 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, arată o analiză ZF. Comparativ, media UE se situează la 54 de astfel de întreprinderi la mia de locuitori.
