• Leu / EUR4.9469
  • Leu / GBP5.8072
  • Leu / USD4.7475
Companii

Gheorghe Bulat, director general B. Braun: Transparenţa şi dialogul cu mediul de afaceri ar trebui să fie unul dintre pilonii sistemului fiscal pentru a-l face eficient atât pentru buget, cât şi pentru companii

Cum arată estimările pentru economie şi pentru politicile fiscal-bugetare în 2022, un proiect editorial al ZF susţinut de PwC

09.12.2021, 00:06 113

Pentru a avea o creştere economică sănătoasă, România trebuie să fie percepută ca o destinaţie stabilă şi atractivă pentru companii, iar asta înseamnă investiţii în infrastructură, educaţie şi sănătate, dar şi un cadru legislativ transparent şi stabil.

Chiar dacă ultimele prognoze ale Comisiei Europene arată o revizuire în scădere a creşterii economice în acest an, de la 7,4% la 7%, economia României are perspective bune de creştere în următorii ani, luând în considerare şi investiţiile şi obiectivele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, dar şi accesarea fondurilor europene din diverse programe.

În ceea ce priveşte industria farmaceutică din România, perspectivele de creştere şi dezvoltare există, dar ar trebui susţinute şi printr-o strategie la nivel guvernamental care să încurajeze pe de o parte producţia şi pe de altă parte investiţiile în cercetare şi dezvoltare. Astfel de măsuri nu numai că ar duce la dezvoltarea întregului sistem de sănătate din România şi la creşterea accesului pacienţilor la medicamente, dar ar creşte aportul industriei farmaceutice în economie.

România are una dintre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană, cu o poziţie geografică favorabilă şi forţă de muncă la un cost încă redus comparativ cu alte state.

Un sistem fiscal eficient înseamnă predictabilitate, echitate şi o bună colectare a taxelor. Mediul de afaceri îşi doreşte, în primul rând, ca eventualele modificări ale legislaţiei fiscale să fie implementate după ce sunt discutate şi analizate.

Un exemplu este cel al industriei farmaceutice, care s-a confruntat cu multă incertitudine, în ultimii nouă ani, de la introducerea taxei clawback. Introdusă ca măsură temporară pe fondul crizei financiare de 2009, prin taxa clawback statul taxează producătorii – ce au medicamente incluse pe listele de medicamente gratuite şi compensate - pentru orice creştere a consumului peste nivelul aprobat prin buget.

În timp, aceasta a căpătat caracter permanent, dar creşterea procentelor de la un trimestru la altul şi sumele stabilite în plus au pus presiune pe bugetele companiilor, au crescut gradul de impredictibilitate şi numărul litigiilor cu autorităţile.

După ani în care s-a solicitat revizuirea acestei taxe, pe fondul dispariţiei de pe piaţă a sute de medicamente, în special generice şi cu preţuri mici, abia în 2020 valoarea acestei taxe a fost modificată prin introducerea clawback-ului diferenţiat, pe tipuri de medicamente, măsura care a mai redus povara companiilor farma.

Prin această aplicare impredictibilă, bugetele companiilor s-au aflat sub presiune, fapt ce a afectat competitivitatea în piaţă.

Concluzionând, transparenţa şi dialogul cu mediul de afaceri ar trebui să fie unii dintre pilonii sistemului fiscal pentru a-l face eficient atât pentru buget, cât şi pentru companii.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9469
Diferență: 0,0222
Ieri: 4.9458
Azi: 4.7475
Diferență: -0,3526
Ieri: 4.7643
Azi: 5.8072
Diferență: 0,062
Ieri: 5.8036
Azi: 4.7246
Diferență: -0,7374
Ieri: 4.7597