Performanţele obţinute de companiile din România în ultimii ani, în ciuda multiplelor provocări cu care s-au confruntat, denotă maturizarea mediului de afaceri, dezvoltarea unor modele de business solide şi un management profesionist. La această transformare contribuie, în prezent, şi reglementările adoptate recent, în special cele care vizează modernizarea sistemelor de raportare fiscală, dar şi cele legate de atingerea standardelor de sustenabilitate. Noile cerinţe au determinat companiile să adopte soluţii moderne, bazate pe tehnologie, care, dincolo de rolul jucat în procesul de conformare, au potenţialul de a contribui şi la îmbunătăţirea guvernanţei şi, astfel, de a ajuta organizaţiile să devină mai performante şi mai atractive în ochii investitorilor.
Această tendinţă se remarcă în România, dar şi la nivel global. Conform studiului Deloitte „Five ways tax leaders can help achieve sustainability goals”, mai mult de jumătate dintre companiile din întreaga lume (57%) susţin că principalul factor care le-a determinat să ia măsuri pentru creşterea transparenţei
situaţiilor financiare şi, implicit, pentru îmbunătăţirea guvernanţei fiscale este legat de conformarea la reglementările în vigoare. De altfel, funcţia fiscală din cadrul oricărei organizaţii are un rol extrem de important, dat fiind că are vizibilitate asupra întregii activităţi, contribuie la optimizarea resurselor şi identifică potenţialele neconcordanţe mai uşor decât alte departamente. Mai mult, participanţii la studiu sunt de părere că o bună guvernanţă fiscală ajută la eliberarea resurselor necesare pentru a sprijini iniţiativele de sustenabilitate, motiv pentru care creşterea performanţei în această zonă este crucială pentru dezvoltarea afacerii pe termen lung.
Transformări complexe pentru contribuabili şi autorităţi
Contribuabilii din România se află şi ei în plin proces de îmbunătăţire a guvernanţei fiscale, fiind în diverse stadii de implementare a sistemelor electronice de raportare, respectiv SAF-T, RO e-Factura şi RO e-Transport. Complexitatea procesului diferă de la caz la caz, în funcţie de dimensiune (deocamdată doar contribuabilii mari şi mijlocii sunt obligaţi să raporteze în sistem SAF-T), de gradul de risc în care sunt încadrate produsele comercializate sau transportate (RO e-Factura şi RO e-Transport) şi de măsura în care cele trei obligaţii de raportare se suprapun. În paralel, autoritatea fiscală lucrează la modernizarea propriilor sisteme informatice, pentru a putea prelua volumele tot mai mari de date de la contribuabili, pentru a le putea analiza cu acurateţe, astfel încât să identifice rapid zonele de risc şi să direcţioneze controalele doar către acei contribuabili la care sesizează nereguli. Totodată, legislaţia în domeniu este în curs de actualizare, pentru a permite simplificarea inspecţiilor fiscale, derularea acestora preponderent de la distanţă şi încurajarea conformării voluntare.
Efortul este unul considerabil, atât pentru contribuabili, cât şi pentru autoritatea fiscală, dar, din experienţa altor ţări şi pe baza dificultăţilor tot mai mari întâmpinate în procesul de raportare şi, mai ales, în colectarea veniturilor la bugetul de stat, era evident de ceva vreme că sistemul trebuie modernizat pentru a permite simplificarea fluxului de informaţii între companii şi administraţia fiscală.
Măsuri pentru maximizarea beneficiilor
Procesul este încă în derulare, dar ireversibil, astfel că, din acest punct, cei implicaţi trebuie să fie preocupaţi să obţină maximum de beneficii din acest efort. Companiile trebuie să dezvolte sisteme interne integrate, care să le ofere o privire de ansamblu asupra întregii activităţi şi să răspundă tuturor cerinţelor de raportare, dar şi nevoilor de business şi de integrare în comunitate. La rândul lor, autorităţile trebuie să asigure utilizarea datelor colectate de la contribuabili atât în folosul acestora din urmă, prin reducerea poverii administrative şi a concurenţei neloiale (diminuarea evaziunii fiscale), cât şi în interesul întregii societăţi, prin creşterea colectării veniturilor la bugetul de stat. Nu în ultimul rând, pentru ca lupta cu evaziunea să fie eficientă, bunele practici în materie de guvernanţă ar trebui implementate la nivelul întregii administraţii publice din România, astfel încât, prin interconectarea bazelor de date din toate instituţiile statului, să se poată obţine mult mai repede informaţii esenţiale în combaterea acestui fenomen.
În concluzie, o bună guvernanţă fiscală, bazată pe sisteme informatice performante, este tot mai necesară în contextul noilor cerinţe de raportare, dar şi prin prisma atenţiei pe care companiile o acordă responsabilităţilor şi rolului lor în societate.
