Companii

Harta vinului românesc: cu opt regiuni viticole, 37 de podgorii şi 180.000 de hectare de vie, România se află pe locul cinci în Europa

Autor: Ioana David

18.10.2014, 17:01 17675

România are aproximativ 180.000 de hectare ocupate cu viţă-de-vie, din care doar 28% se află în circuitul comercial, iar diferenţa lasă loc apariţiei unor producători, câteva noi nume testând producţia în acest domeniu în fiecare an.

Cele 37 de podgorii din România au fost reunite în opt regiuni viticole, dintre care cea mai extinsă este cea a Dealurilor Moldovei care se întinde pe aproape 70.000 de hectare.

„Suprafaţa cu viţă-de-vie care intră în circuitul comercial creşte în fiecare an. Constant aflu de noi producători care plantează noi suprafaţe. Mulţi o fac pentru că sunt fonduri europene, iar investiţia este aproape gratis“, spune Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV).

România se află pe locul cinci în Europa din punctul de vedere al suprafeţei ocupate cu viţă-de-vie, iar sectorul a absorbit integral fondurile puse la dispoziţie de către Uniunea Europeană, ceea ce a permis apariţia de noi vinuri pe piaţă, în special pe segmentul premium, care a devenit cel mai efervescent din întregul sector.

Printre investiţiile derulate în ultimii ani în acest sector se află cele ale unor companii precum Vitis Metamorfosis, care luna trecută şi-a inagurat noua cramă din Dealu Mare (o investiţie a producătorului italian Marchesi Antinori), crama Liliac din judeţul Mureş, care a ajuns la al patrulea an de producţie şi care este deţinută de austriacul Alfred Beck sau Lacerta Winery, tot o investiţie austriacă, care a vândut primul vin sub bradul Lacerta în 2011. Pe lângă aceste trei proiecte, care atacă segmentul premium, alţi zeci de producători îşi încearcă puterile în acest domeniu.

Magnetul investiţilor în piaţa vinului

Pentru a ieşi pe piaţă, un producător de vinuri are nevoie de cel puţin cinci ani, perioadă în care trebuie să-şi planteze viţa-de-vie (iar pentru fiecare hectar cheltuieşte cel puţin 14.000 de euro din care statul subven­ţionează 75%), să-şi ridice crama (pentru care inves­teşte câteva milioane de euro), să suporte cheltuielile de operare a afacerii, iar în final să-şi lanseze produsele pe piaţă.

Numai că în momentul în care ajung pe piaţă se întâlneşte atât cu branduri vechi, care au zeci de ani de istorie în spate, dar şi cu altele noi, dezvoltate de investitori străini care au experienţă acumulată pe alte pieţe.

„Este o concurenţă foarte mare pe piaţa premium. Sunt producători care au investit foarte mult, au ridicat de la zero crame noi şi acum au stocuri foarte mari de vin. Sunt mulţi cei care au venit cu bani în acest sector din două motive: au fost fonduri (europene – n.red.) care s-au absorbit în totalitate, indiferent că a fost vorba de vie ori de cramă. Vinul este o băutură de statut şi foarte mulţi au încercat să se asocieze cu acest lucru. S-au băgat uşor bani, dar asta nu înseamnă că vor avea succes imediat şi îşi vor recupera banii. Vor suferi, dar pentru lucruri făcute corect este loc“, spune Daniel Negrescu, brand manager al Murfatlar.

Cele mai mari suprafeţe cu viţă-de-vie din Europa sunt însă în Spania, Franţa, Italia şi Portugalia, state care îşi dispută de altfel şi primele locuri din punctul de vedere al producţiei sau exportului. Deşi se află în topul statelor din punctul de vedere al suprafeţei cu viţă-de-vie, România nu îşi face loc între primele ţări şi din punctul de vedere al exporturilor. România a livrat vin de doar 17 mil. euro anul trecut pe alte pieţe, în condiţiile în care importul a fost dublu, arată datele de pe site-ul Ministerului Agriculturii.

Unul dintre marii exportatori de vin este Halewood România, care realizează pe pieţele externe aproximativ 40% din cifra de afaceri, cele mai mari pieţe de export fiind Marea Britanie, Germania şi China.

„Piaţa SUA este în vizorul nostru. Este o piaţă în creştere, care uşor-uşor va deveni cea mai mare piaţă de desfacere în lume, cu toate că produc şi ei propriile vinuri. Consumul creşte la un nivel la care va depăşi, dacă nu a depăşit deja, Franţa din punctul de vedere al nivelului pieţei de desfacere“, a spus Dan Muntean, directorul general al Halewood România.

Compania este deja prezentă în SUA, dar vrea să-şi întărească prezenţa aici, la fel cum vrea să-şi intensifice livrările şi către Canada.

Cu toate că au crescut uşor în ultimii ani, exporturile nu reuşesc să ţină pasul cu importurile, care au explodat după integrarea în Uniunea Europeană.

Primii zece producători au 60% din piaţă

Cifra de afaceri cumulată a celor mai mari producători a fost anul trecut de 100 mil. euro, arată datele de la Registrul Comerţului (Recom) care se referă numai la companiile care au ca obiect de activitate producţia vinului din struguri. Statistica Recom arată că 230 de firme au acest obiect de activitate, la vârf aflându-se companii precum Cotnari, Recaş sau Zarea. Alte companii, precum Murfatlar, Jidvei sau Vincon, nu se regăsesc în această statistică având declarat un alt cod CAEN (de exemplu cultivarea strugurilor sau comerţul cu ridicata al băuturilor).

În total producătorii de vin au realizat anul trecut o cifră de afaceri de 164 mil. euro.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO