Holdingul CarpatCement Romania, filiala unuia dintre cei mai mari producatori de materiale de constructii - grupul german HeidelbergCement, mizeaza pentru acest an pe o rata de crestere a cifrei de afaceri de 10% fata de anul trecut, cand valoarea acesteia a fost de 118 mil. euro, potrivit lui Mihai Rohan, directorul general al holdingului.
CarpatCement Romania concentreaza activitatea derulata pe piata cimentului prin cele trei fabrici - Casial Deva, Moldocim Bicaz, Romcif Fieni, precum si prin intermediul retelelor de opt statii de betoane, 14 centre de exploatare a agregatelor si a 8 cariere de balastiera.
"Estimam o crestere de 10% a cifrei de afaceri pe 2004 fata de anul trecut. Deja, pe primele cinci luni ale anului, avem cu 15% mai mult", a afirmat Mihai Rohan, care confirma ca ritmul de crestere pe primul semestru se va mentine la 10% fata de anul anterior.
Grupul german detine o cota de piata de circa 35% pe piata cimentului, potrivit ultimelor date disponibile, la concurenta cu grupul francez Lafarge - 34%, respectiv elvetienii de la Holcim 31%. Piata cimentului in 2003 a fost de peste 4,7 mil. tone, ceea ce inseamna o valoare estimata a vanzarilor pe piata de profil de 235 - 244 milioane euro.
CarpatCement a anuntat ieri intrarea in exploatare a primei linii automatizate de productie a cimentului de pe piata romaneasca, ce utilizeaza ca si combustibil alternativ anvelopele uzate. In acest fel, anvelopele uzate au intrat in competitia directa cu gazele, pacura, carbunii in cadrul procesului de producere a cimentului, unul dintre produsele industriale cu cel ma ridicat consum de resurse energetice. Germanii au facut receptia primei investitii de acest gen la fabrica Casial Deva.
Pana anul viitor, grupul german va utiliza combustibilii alternativi la toate cele trei fabrici de ciment pe care le detine in Romania, investitia totala fiind estimata la aproximativ 2,6 mil. euro. Grupul german, ca si ceilalti operatori de pe piata, vor sa utilizeze anvelopele uzate, uleiuri uzate, zgura de termocentrale sau alte deseuri industriale in procesul de fabricatie a cimentului cu dublu scop - pentru a-si scadea costurile cu combustibilii energetici scumpi, si deci a-si reduce treptat costurile legate de producerea cimentului, iar pe de alta parte pentru implementarea celor mai avansate standarde de mediu la nivel european, pentru reducerea emisiilor de gaze si de noxe.
Prima investitie de acest tip din Romania, in valoare de 600.000 euro, este destinata inlocuirii treptate a combustibililor clasici, mult mai scumpi si care au o pondere de 30% in consumul total.
Potrivit lui Rohan, si ceilalti producatori de ciment se pregatesc sa deruleze proiecte similare. Germanii au alocat pana acum 15 milioane euro pentru masuri de protectie a mediului din cele 50 de milioane destinate investitiilor in lucrari de modernizare. HeidelbergCement este cel mai mare investitor german in Romania, cu o valoare de peste 225 milioane euro investitie consumata din 1998 si pana acum.
"Avem 3.000 tone de anvelope uzate la Casial, in conditiile in care putem utiliza intre 5000 si 8000 tone de anvelope uzate la Casial Deva", explica oficialii CarpatCement Romania. La Deva, consumul este de circa 78 tone anvelope pe zi, care reduc cu circa 8% consumul de combustibili clasici, adica scumpi. La Deva, se are in vedere utilizarea pe langa anvelope si altor combustibili alternativi precum uleiurile uzate si a asa - numitului combustibil ecologic, care este o mixtura intre deseurile industriei cimentului si cele petroliere.
In Romania, se produc anual 50 milioane tone de anvelope uzate, in conditiile in care la nivel mondial se produc 1 miliard de tone, a precizat Petru Lificiu, fost ministru al mediului si actual presedinte al Forumului Ecologistilor Social - Democrati.
Potrivit lui Rohan, cantitatea disponibila la Casial Deva de anvelope a fost colectata si transportata de catre personalul CarpatCement, iar o parte a fost achizitionata.
"Implementarea legislatiei in domeniu (n.r. - aferenta colectarii, transportului deseurilor la fabricile de ciment) mai dureaza", spune Rohan, care adauga ca lipseste in acest moment veriga transportatorului. "Acestia (n.r. - transportatorii) trebuie platiti cu ceva. Noi am propus sa fie create asemenea mecanisme prin intermediul fondului de mediu. Pana acum, nu s-a creat un mecanism de compensare. Noi ne pregatim cu investitiile pentru ca piata sa gaseasca clientul", explica Rohan.
Fondul de mediu s-a creat in 2000, dar a functionat abia din 2002, pana in vara anului 2004 fiind stranse fonduri in valoare de 40 milioane dolari, in baza principiului "poluatorul plateste", spune Lificiu.
Acesta adauga ca pana in acest moment, nu s-a inceput finantarea din acest fond pentru ca "au aparut niste neclaritati" la nivelul selectiei proiectului care trebuie sa fie eligibil pentru a fi finantat.
"Acesti bani sunt pentru reconstructie ecologica, adica pentru actiuni de acest tip, cum este cea de la Deva", mai spune Lificiu.
La acest fond cotizeaza de exemplu producatorii si importatorii de anvelope.
Pe de alta parte, includerea cimentului pe lista substantelor periculoase si instituirea unui regim special de transport si manipulare face parte din masurile "luate uneori la repezeala pentru transpunerea normelor europene, fara sa se studieze in detaliu aceasta recomandare, nici macar directiva", afirma Mihai Rohan, presedintele patronatului din industria cimentului CIROM.
El precizeaza insa ca nu vor fi probleme pentru respectarea acestei masuri, obligatorie din 2007.
Referitor la modalitatea de executie a autostrazilor din Romania, Rohan sprijina executia in beton a acestora, spre deosebire de autoritati, care prefera bitumul.
"In lume, se construiesc autostrazi si in beton, si in bitum. Ce s-a observat in Europa in ultima vreme?! Ca are loc o schimbare climatica. Din pacate, iernile sunt mult mai lungi, iar tendinta este de a avea doua sezoane mai lungi intr-un an - vara si iarna, care pun probleme si drumurilor. Austria si Germania, de exemplu, au pus totul pe beton, care este mult mai rezistent la aceste schimbari climatice. Betonul e mult mai competitiv decat bitumul", spune Rohan, care adauga ca la nivelul costurilor, este acelasi lucru fie ca e beton, fie bitum.
"Daca toata Europa construieste in beton, nu stiu de ce ne apucam noi sa construim in bitum, cand se vad urmarile pe autostrada Bucuresti - Pitesti. Trebuie sa luam ce e mai bun. Va dati seama ce se va intampla daca autostrada Bucuresti - Brasov se va face in bitum?! Vom merge pe o banda, in timp ce cealalta se repara", afirma Mihai Rohan. "Noi am comandat la Institutul Politehnic un bilant de mediu privind constructia de autostrazi", adauga oficialul CIROM.
In ceea ce priveste constructia autostrazii Brasov - Bors de catre firma americana Bechtel, conducerea CarpatCement afirma ca au fost discutii cu americanii, la fel cum au avut si alte companii de pe piata.
"Ei (n.r. - cei de la Bechtel) sunt la faza organizarii de santier. Nu se pune problema de contracte (de a deveni subcontractori sau furnizori) pana nu au gata proiectul de executie", afirma Mihai Rohan.
Bechtel a semnat cu statul roman un contract de peste 2,5 mld. euro pentru proiectarea si construirea autostrazii Brasov - Bors pana in 2012, lucrarile fiind inaugurate saptamana trecuta. Contractul a fost atribuit direct, fara licitatie, ceea ce a provocat nemultumirea Uniunii Europene, puternic implicata si ea in finantarea proiectelor de autostrazi din Romania. In schimb, companiile de pe piata interna a constructiilor asteapta cu rasuflarea taiata comenzi de la compania americana, care si-a stabilit cartierul general al operatiunilor locale la Cluj.
adrian.mirsanu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
