• Leu / EUR4.7231
  • Leu / GBP5.2496
  • Leu / USD4.2103
Companii

Henri de Castries, preşedintele AXA: dacă Grecia iese din zona euro se deschide cutia Pandorei

Henri de Castries, preşedintele AXA: dacă Grecia iese din zona euro se deschide cutia Pandorei

Foto: AFP

Autor: Sorin Pislaru

30 mai 2012 945

AXA, cel mai mare asigurător european, cu prime brute subscrise de 86 miliarde de euro anul trecut, afirmă că doar reformele structurale pot aduce Europa pe o cale sustenabilă şI orice soluţie va fi pentru Grecia va provoca daune majore pentru economia europeană.

"Ce se poate întâmpla cu Grecia? Este clar că nu îşI poate plăti datoriile. Fie va declara default (incapacitate de plată - n.red) pentru datoriile către instituţiile financiare internaţionale şI va încerca să rămână în zona euro, fie va ieşI din zona euro şI atunci se va deschide Cutia Pandorei", a spus Henri de Castries, preşedinte şI director general al AXA Group, la o conferinţă annuală a companiei desfăşurată la Bordeaux.

Prima posibilitate pentru Grecia, de a declara default pe datoriile catre FMI şI Comisia Europeană dar cu posibilitatea de a rămâne în zona euro şI a încerca în continuare revenirea economiei prin devalorizare internă pune problema dublului standard.

"Dacă Grecia nu îşI va plăti datoriile, ce vor spune Portugalia sau Spania? Noi de ce să plătim şI grecii nu? De aici decurge un risc major pentru pieţele financiare. În al doilea caz, dacă în urma alegerilor Grecia va decide să părăsească zona euro se va deschide cutia Pandorei. ToţI se vor întreba cine urmează -Spania, Italia? Va fi o presiune uriaşă", a explica de Castries.

Preşedintele AXA nu este deloc de acord cu soluţiile noului preşedinte francez, Francois Hollande, pentru stăvilirea crizei în Europa - eurobonduri comune sau împrumutarea statelor cu deficit direct de către Banca Centrală Europeană.

"Dumneavoastră sunteţI din Belgia. AţI de acord ca Belgia să emită mâine obligaţiuni comune cu Grecia?", a spus el, adresându-se unui jurnalist belgian care l-a întrebat cât de fezabilă este această soluţie.

El spune că situaţia actuală din Europa este proastă din punct de vedere macroeconomic pentru că rata scăzută a dobânzilor la plasamentele pe termen lung provocată de injecţia cu lichidităţI pe pieţele financiare făcută de Banca Centrală Europeană nu impulsionează investiţiile.

"Ceea ce avem acum în Europa este un model de decelerare a economiei, care poate duce la un scenariu de stagnare pentru următorii 10 ani. Dacă liderii europeni nu acţionează rapid, bogăţia se poate şI pierde, aşa cum s-a câştigat. În 1945, Argentina era cea ţara cu cel mai mare PIB per capita din lume, dar sistemul politic instalat ulterior a sărăcit-o. La începutul secolului Polonia, Irlanda şI Italia erau ţările de unde plecau cei mai mulţI imigranţi. Istoria se poate întoarce. Dacă Europa nu va avea creştere, oamenii talentaţI o vor părăsi", a spus de Castries.

El a criticat astfel tendinţa reglementatorilor bancari de a cere mai mult capital băncilor. "Problema este de selecţie a riscurilor, nu de capital".

Ca urmare a nivelului mai mare de capital cerut băncilor de autorităţile de reglementare, pentru AXA a devenit o piaţă creditarea marilor companii, cu ratinguri bune. El a dat exemplu două bănci, Societe Generale şI Credite Agricole, cu care a AXA a împărţit riscul pentru credite acordate unor mari companii europene.

De Castries a explicat că sistemul de asigurări este diferit de cel bancar şI nu presupune risc sistemic, astfel încât asigurătorii vor fi o amortizare pentru viitoarele şocuri, ca şI până acum.

Cea mai mare problemă pentru Uniunea Europeană este în acest moment imposibilitatea de impulsiona investiţiile pe termen lung printr-o rată atractivă a dobânzilor.

"Timpul nu mai are valoare. Faptul că dobânzile sunt la 0,5%-1% este rău pentru toată lumea, pentru că determină volatilitate pe termen scurt şI scăderea investiţiilor pe termen lung", a explicat de Castries.

Preşedintele AXA a criticat dur şI intenţia preşedintelui francez, Francois Hollande, de a micşora salariile managerilor din companiile controlate de stat din Franţa.

"Dacă vrei să ai companii prost conduse, aceasta este calea. Aşa vom alunga talentele din Europa. Ce va spune un tânăr inginer de la France Telecom de exemplu, când va vedea că în faţa sa nu se mai deschide o carieră atrăgătoare din punct de vedere al remunerării? Pur şI simplu va pleca, poate în Asia, unde sunt căutaţI oamenii talentaţI acum, la un salariu dublu. Trebuie să fim realişti, să realizăm că este o lume deschisă care se luptă pentru talente. Dacă vrei să accelerezi creşterea, nu accelerezi plecarea talentelor", a spus de Castries.

El a explicat că modelul de creştere al Europei după război s-a bazat pe trei piloni: o strategie de securitate - adusă de alianţa NATO, stabilitate politică - creată prin apariţia Uniunii Europene şI creştere economică - dată de planul Marshall şI dimensiunea economică a integrării europene.

Henri de Castries vede acest model replicabil doar în cazul Turciei şI mai puţin în cazul ţărilor arabe şI din Africa de Nord care traversează o peroadă de instabilitate.

"Americanii nu mai sunt interesaţI într-o măsură atât de mare de Orientul Mijlociu pentru că petrolul nu mai este o miză aşa cum era. SUA vor fi independente energetic înainte de 2020 pe baza gazului de şist. Dacă aceste ţări vor urma modelul Turciei atunci există potenţial de creştere".

Nici extinderea UE în Europa de Est nu este privită ca un succes general. "Este un tablou cu nuanţe diferite Estul. Pe de o parte avem Polonia, care este pe un drum bun, dar uitaţi-vă la Ungaria. ŞI mâiine aş ieşI din Ungaria dacă aş avea cui să vând. Mai există câteva ţări interesante, cum este România, dar tabloul este fragmentat", a spus de Castries.
AXA a avut operaţiuni semnificative pe piaţa pensiilor pivate obligatorii în Ungaria dar în 2010 guvernul a decis naţionalizarea sistemului de pensii private obligatorii motivând randamentul redus şI deficitul creat la bugetul public de pensii.

Compania este prezentă pe piaţa românească din 2010 şI a avut prime brute subscrise de 6,7 milioane de euro în 2011, cu 20% mai mari decâ în anul anterior.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7231
Diferență: -0,2408
Ieri: 4.7315
Azi: 4.2103
Diferență: -0,2322
Ieri: 4.2103
Azi: 5.2496
Diferență: 0,2578
Ieri: 5.2727
Azi: 4.2861
Diferență: 0,4641
Ieri: 4.2800