Companii

Hidroelectrica ia 110 mil. euro de la BERD pentru a-i da încă 30 de ani de viaţă centralei care a luminat România: Stejaru Bicaz

Hidroelectrica ia 110 mil. euro de la BERD pentru a-i da încă 30 de ani de viaţă centralei care a luminat România: Stejaru Bicaz

Autor: Roxana Petrescu

12.07.2011, 00:04 1793

Hidroelectrica, cel mai mare pro­ducător de energie din România,a ob­ţinut o finanţare în valoare de 110 mi­lioane de euro de laBanca Eu­ro­peană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentruretehnolo­gizarea cen­tralei Stejaru Bicaz, una dintre cele maimari unităţi hidro din România, pusă în funcţiune în urmă cu maibine de 50 de ani.

"Modernizarea va asigura un nou ciclu de viaţă pentru întreagaunitate, de cel puţin 30 de ani, cu o creştere a eficienţei şi asiguranţei în operare", se arată în descrierea proiectului,dispo­nibilă pe site-ul instituţiei financiare. Potrivitreprezentanţilor BERD, sem­narea acestei finanţări va avea loc încursul zilei de azi.

Banii vor fi folosiţi pentru moder­nizarea celor 6 turbine alehidro­centralei care în total au 210 MW, aproape o treime dincapacitatea unui reactor nuclear al centralei de la Cernavodă.

"Costul total al proiectului este de 136,9 milioane de euro", semai arată pe site-ul BERD. Instituţia financiară va asigura uncredit de 110 milioane de euro, din care 70 de milioane de euroreprezintă banii daţi de BERD, restul venind de la alte două băncicomerciale.

Creditele, soluţia salvatoare

În contextul în care în ultimii 20 de ani în România au fostpuse în funcţiune foarte puţine unităţi noi de producere a energieielectrice, singurele excepţii fiind reactoarele 1 şi 2 alecentralei de la Cernavodă - a căror construcţie a fost demaratăîncă de pe vremea comunismului, atragerea de finanţări pentrumodernizarea vechilor unităţi este obligatorie pentru sistemulenergetic.

Strategia Energetică elaborată de Ministerul Economieipentru perioada 2011-2035 arată că circa 80% din termocentraleledin România au durata de viaţă depăşită, 31% din hidro­centraletrebuie înlocuite, 65% din reţelele de distribuţie a energiei suntîntr-un grad avansat de uzură, reţeaua de transport al gazelornaturale este "expirată" în proporţie de 60%.

"Circa 80% din grupurile termo­energe­tice din România au fostin­sta­late în perioada 1970 - 1980, în prezent depăşindu-şipractic durata de viaţă normată", se arată în Strategia Ener­geticăa României pentru perioada 2011-2035.

Tot acest document arată că nota de plată a 20 de ani de lipsăde investiţii se va ridica la circa 40 de miliarde de euro. Înacest context, atragerea de investitori privaţi şi creditele rămânprintre puţinele soluţii la îndemâna statului român în absenţa unorgreen­field-uri proprii pentru înnoirea par­cului de producţie deenergie electrică.

O centrală de 50 de ani

Decizia construirii centralei de la Bicaz a fost luată odată cuaprobarea planului de electrificare a României pe o perioadă dezece ani, între 1951 şi 1961. La doar o lună după ce acest planeste asumat, se ia hotărârea politică de a construi centrala.

Prin şantierele Bistriţei aveau să treacă mii de oameni, de ladeţinuţi politici până la activişti politici.

Astfel, la cinci ani de la încheierea celui de-al Doilea RăzboiMondial, România îşi asumă o investiţie uriaşă ale cărei baze eraucreionate încă din 1908, şi anume punerea în funcţiune a sistemuluienergetic Bicaz - Stejaru.

La momentul finalizării lucrării, barajul hidrocentralei, caremăsoară 127 de metri, era cel mai mare din România şi al patruleaca dimensiuni din Europa.

Oamenii care au muncit la construirea acestei unităţi şi caremai sunt în viaţă şi azi vorbesc despre hidrocentrala Bicaz -Stejaru ca despre o şcoală, după realizarea acestei lucrări fiinddate în funcţiune unităţi precum Argeş sau Porţile de Fier.

GERARD BAKER la Gala ZF 2024 (Editor global, The Wall Street Journal)