România are planificate investiţii de 400 milioane de euro în proiecte de digitalizare a sistemului de sănătate prin intermediul fondurilor provenite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) formulat drept răspuns la crizele cauzate de pandemia Covid-19.
Suma reprezintă mai puţin de jumătate din bugetul alocat de Polonia, o altă beneficiară a PNRR, care a planificat investiţii de un miliard de euro în digitalizarea sistemului de sănătate, notează un raport al companiei de consultanţă în management Horváth, care a analizat întrebuinţarea fondurilor provenite prin PNRR în sistemul de sănătate din România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia.
“România a decis ca, din totalul de 29,2 miliarde euro, primiţi de la Uniunea Europeană prin intermediul PNRR, 2,45 să fie direcţionaţi spre domeniul sănătăţii. Acest buget este unul dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est, destinat sectorului de sănătate”, spun reprezentanţii Horváth.
Potrivit acestora, aproximativ 1,9 mld. euro urmează să meragă către înnoirea infrastructurii, prin proiecte ca modernizarea spitalelor existente şi construirea unora noi, precum şi achiziţia de aparatură medicală modernă.
În ceea ce priveşte digitalizarea sistemului medical, România pregăteşte proiecte care ţin de consolidarea telemedicinei, îmbunătăţirea infrastructurii digitale a unităţilor sanitare publice, sistemele mobile de monitorizare a pacienţilor şi asistenţa tehnică pentru dezvoltarea şi integrarea soluţiilor de sănătate digitală. Prin comparaţie, Polonia investeşte o sumă care depăşeşte dublul bugetului ţării noastre, în proiecte avansate precum cele de Inteligenţă Artificială pentru analiză şi diagnoză medicală.
„Digitalizarea este o componentă vitală pentru modernizarea sistemului medical. Investiţiile pe acest segment sunt foarte importante, în special dacă ne gândim la faptul că domeniul sănătăţii în Europa Centrală şi de Est se află la un nivel de dezvoltare mult mai scăzut faţă de restul statelor membre ale UE”, spune Constantin Pelehra, reprezentat al Horváth.
Mortalitatea cauzată de boli care puteau fi prevenite sau tratate este cu 70% mai mare în ţări ca România şi Ungaria, faţă de media UE, arată datele Eurostat la nivelul anului 2018.
„Dintre vecinii noştri, Cehia avea, în 2018, cea mai scăzută rată a mortalităţii, care se plasa cu doar 9% peste media europeană, cu 297 de decese per 100,000 locuitori. Aşadar, este necesar ca România să pună la punct o strategie coerentă prin care bugetul generos alocat domeniului sănătăţii să fie corect distribuit. Este evident că sistemul local de sănătate are nevoie de investiţii consistente, dar implementarea fondurilor alocate prin PNRR va constitui cu siguranţă o provocare”, adaugă Constantin Pelehra.
El apreciază că rata României pentru absorbţia fondurilor europene este de 33% pentru perioada 2014-2020, a doua cea mai mică din Europa de Est, după Croaţia. La polul opus se află Polonia, cu 45%, pentru acelaşi interval.
Cercetarea Horváth mai evidenţiază că, de asemenea, cheltuielile pentru sănătate, ajustate la puterea de cumpărare a populaţiei, plasau România pe ultimul loc, dintre cele şase state analizate, în ciuda unei creşteri de 45%, între 2015 şi 2018. Astfel, ţara noastră a cheltuit 1.210 euro/ cap de locuitor, în 2018, în timp ce Republica Cehă, 2.280 euro per capita, în acelaşi an. Slovacia, Ungaria şi Polonia au raportat fiecare peste 1.510 euro per capita, iar media UE a fost de 3.080 euro per capita.
România este singurul stat, dintre cele şase incluse în analiza Horváth, care intenţionează să recurgă la totalul de granturi şi împrumuturi accesibile prin PNRR, ajungând la suma de 29,2 miliarde euro. Cehia va obţine 7,1 miliarde euro prin PNRR, Ungaria ar trebui să ia 7,2 miliarde euro, iar Slovacia, 6,6, miliarde euro, şi niciuna dintre aceste ţări nu va apela la împrumuturi. Croaţia, care va obţine 6,5 miliarde euro, şi Polonia, care va accesa 36 miliarde euro, şi-au definit planurile cu două treimi granturi şi o treime împrumuturi. Planurile naţionale ale Croaţiei, Cehiei şi Slovaciei au fost aprobate deja de Comisia Europeană.
Polonia şi România aşteaptă aprobarea, iar evaluarea pentru Ungaria este suspendată, în prezent.
