Dragoş Anastasiu, preşedintele AHK România: Camera de Comerţ nu are destui membri. În Germania şi Austria apartenenţa la Camera de Comerţ este obligatorie.
Una din principalele probleme cu care se confruntă Camera de Comerţ şi Industrie a României este numărul scăzut de membri, ceea ce duce la neimplicarea antreprenorilor în rezolvarea problemelor mediului de afaceri. Comparativ, în Germania şi Austria apartenenţa companiilor private la Camera de Comerţ este obligatorie, iar când o firmă se înregistrează la Registrul Comerţului, aceasta este introdusă automat la Camera de Comerţ, de unde primeşte şi mesaj cu factura de cotizaţie, a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), antreprenor şi preşedintele Grupului Eurolines.
„În primul rând Camera de Comerţ a României are o problemă de membership, nu se duc oamenii să fie membri şi de aici porneşte problema. În Germania şi Austria se cotizează şi se adună bani şi forţă şi lumea se implică pentru că au înţeles că implicarea socială este o obligaţie.“
AHK România, alături de alte camere de comerţ bilaterale, este membră în Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), o organizaţie care deserveşte interesele a companiilor ale căror venituri generează 53% din PIB-ul ţării. CDR este o asociaţie care reuneşte principalele organizaţii patronale din România cu scopul de a rezolva problemele mediului de afaceri local.
„Camera de Comerţ a României nu este parte integrantă a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, în timp ce toate celelalte camera bilaterale sunt parte integrantă a CDR. Vocea noastră în ceea ce priveşte relaţia cu guvernul se face auzită mai puternic prin CDR, ai căror reprezentanţi au întâlniri periodice cu prim-ministrul şi alţi miniştri. Avem 13 grupuri de lucru pe diverse teme precum energie, infrastructură, educaţie, turism, şi discutăm la nivelul ministerelor.“
El a spus că, conform legii cei care ar trebui să stea la masa discuţiilor cu guvernul sunt patronatele, însă „este vina noastră că nu am făcut ca vocea patronatelor să fie auzite pentru că ele prin lege sunt cele care stau la masa dialogului social.“ Astfel, spune el, patronatele, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Camerele de Comerţ Bilaterale „ar trebui să fie o voce puternică.“
Preşedintele AHK România este de părere că mediul de afaceri ar trebui să se implice mai mult în educaţia antreprenorială, să organizeze cursuri de educaţie antreprenorială indiferent că foloseşte fonduri europene, naţionale sau cotizaţiile membrilor Camerei de Comerţ.
„Cred că ar trebui să facem un efort ca lumea să înţeleagă beneficiile înscrierii în Camera de Comerţ. România are nevoie de educaţie antreprenorială ca de aer, pentru că suntem într-o ţară în care toţi am făcut business «din burtă», mai puţin multinaţionalele.“
El a adăugat că mediul de afaceri este unul dintre motivele pentru care România se luptă cu deficitul forţei de muncă, deoarece antreprenorii nu au ştiut cum să îi facă pe angajaţi să aibă încredere în viitor, iar aceştia preferă să plece în alte ţări pentru a munci.
„Eu cred că mediul de afaceri are un rol semnificativ în pierderea forţei de muncă pentru că modul în care anreprenorii români se comportă cu angajaţii nu le dă încredere în viitor. Motivul pentru care oamenii în general pleacă din companii nu este reprezentat de bani ci de şef. Trebuie în primul rând să recâştigăm încrederea oamenilor în mediul de afaceri.“
De altfel, Dragoş Anastasiu este de părere că situaţia politică din România îi face pe oameni să nu se mai întoarcă în România, dar că aceasta nu reprezintă principalul motiv pentru care pleacă.
În ceea ce priveşte deficitul de forţă de muncă, el a spus că nu există alternative la importul de personal din alte state pe termen scurt. „Este necesar să luăm măsuri pe termen foarte scurt deoarece sunt foarte multe proiecte care sunt în stand-by pentru că nu au personal. Trebuie să ne uităm în acelaşi timp la mobilizarea celor pe care îi aveam şi la întoarcerea românilor din străinătate.“
Ce a mai spus Dragoş Anastasiu la ZF Live:
@ Ministrul actual al muncii, Olguţa Vasilescu este împotriva importului de forţă de muncă. Nu este prietena acestui sistem, dar îşi dă seama că nu are ce să facă şi va trebui să folosească această metodă.
@ Îi putem reactiva pe piaţa muncii, pentru a acoperi deficitul, pe pensionari - cei care ies la pensie anticipat la 40-45-50 de ani, dar şi pe cei de 60-65 de ani care pot munci în domeniul HoReCa pe posturi de ospătari, bucătari.
@ Sunt mame care ar vrea să se întoarcă în câmpul muncii mai repede, dar trebuie să găsim metode prin care să le spunem că dacă vor să se întoarcă mai repede la serviciu au anumite avantaje.
@ Aş introduce obligativitatea practicii la studenţi; Trebuie un sistem dual şi la facultate, care înseamnă 50% la cursuri şi 50% la practică. Nu avem ce să facem cu acest sistem de practică de 2-3 săptămâni pe an, cum avem acum. Avem nevoie de practică de luni de zile, ca să beneficieze ambele părţi.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: Camera de Comerţ este cel mai important canal prin care ajung informaţii de la autorităţi la IMM-uri.
Camerele de comerţ au un rol foarte important în educarea şi dezvoltarea companiilor, în special a celor mici şi mijlocii, unde nu există resursele companiilor mari, care de obicei sunt multinaţionale, a spus la ZF Live Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
„Organizaţiile patronale, cum sunt Camerele de Comerţ, reprezintă cel mai important canal prin care pot să ajungă informaţii dinspre autorităţi înspre companiile mici şi medii, mai ales din afara Bucureştiului. Pe zona de concurenţă, de care ne ocupăm noi, companiile mari, care în majoritatea cazurilor sunt multinaţionale, au o capacitate foarte bună: au jurişti buni sau au contacte cu firme de avocatură importante şi le este mai uşor să se adapteze la evoluţiile legislaţiei. Acelaşi lucru nu este valabil pentru companiile mai mici, multe dintre ele cu capital românesc, care nu au dimensiunea, expertiza companiilor multinaţionale şi nu au resurse pentru angajarea avocaţilor specializaţi şi atunci Camera de Comerţ este cea care poate să suplinească.“
Camera de Comerţ are un rol vital în educarea şi sprijinirea companiilor mai mici pentru a se profesionaliza şi în felul acesta dezvolta. În acelaşi timp, statul trebuie să fie şi el atent să supravegheze activitatea acestor agenţi economici.
„Camera de comerţ este mai vizibilă cu siguranţă şi firmele se profesionalizează. Apar firme mai mari, mai puternice, mai profesioniste, firme care reuşesc să concureze. Sunt domenii în care vedem companii nou create care reuşesc să se bată de la egal la egal cu firmele străine. Ce e important în România este faptul că statul, cu intenţie sau fără, este destul de neutru şi lasă concurenţa liberă şi vedem un nivel de concurenţă mai pronunţat în România faţă de unele state membre, lucru ce are efecte benefice, pentru că avem preţuri mai mici decât în multe ţări din UE. O parte negativă pe care o constat este că progresul acesta nu este uniform , nu este acelaşi în toate domeniile şi sunt zone care par că au încremenit în anii ’90, cu un model de business agresv şi care încearcă să o ia pe scurtătură de multe ori.“
Ce a mai declarat Bogdan Chiriţoiu la ZF Live:
@ Când primim invitaţii din partea camerelor de comerţ, participăm şi organizăm evenimente în comun. Încercăm să folosim acest canal pentru a ajuta la educarea mediului de afaceri.
@ Când am intrat în UE în 2007, unele părţi din economia românească au realizat că s-au schimbat regulile jocului şi profită de ele, se adaptează lor, alte segmente cred că au rămas în continuare pe modelul de business de anii ’90, care era mai agresiv şi mai puţin axat pe respectarea regulilor.
@ Occidentul arată frumos şi are tradiţiile acestea foarte vechi, iar dinamismul poate fi puţin redus. Estul este dinamic, zona estică a Uniunii Europene este cea mai dinamică, în sensul de a creşte, aceasta este partea bună a estului. România arată bine în zona asta, în regiunea noastră este una dintre economiile care au cunoscut creştere, iar legislaţia, dacă s-a schimbat, nu s-a schimbat în defavoarea firmelor.
@ Societatea românească a făcut mulţi paşi în cei 28 de ani de transformare şi este important să recunoaştem aceste lucruri.
@ Îmi place că avem o concurenţă intensă, dar e adevărat că atunci când companiile locale nu au dimenisune foarte mare, le e greu să iasă în afară, iar o cameră de comerţ poate să ajute, să le promoveze businessul care ei în sine nu au dimensiunea care să le permită penetrarea pieţelor străine.
@ Partea bună este că în România nu avem pieţele atât de concentrate, dar, neavând campioni naţionali, nici nu este uşor să ieşi în afară. Cred că totuşi pentru noi este mai bine să ne concentrăm pe concurenţa internă, căci companiile foarte mari pot să ne crească preţurile.
@ În piaţă este un darwinism, supravieţuiesc cei mai competitivi. Dacă sunt prea multe companii, alea mai prost conduse, cu costuri mai mari, vor da faliment sau sunt cumpărate de ceilalţi şi apoi piaţa stabileşte un echilibru. Nu este util pentru societate să fie un număr foarte mare de companii, pentru că asta dă instabilitate, nu o să poată să investească, să vină cu tehnologii noi. Şi companiile pe moarte trebuie lăsate să moară. Nu e bine să-i ţii în viaţă pe cei care nu sunt eficienţi, pentru că în felul acesta blochezi resurse, mai ales că avem o penurie de forţă de muncă.
@ O intenţie bună a guevrnului este să încerce să ţintească ajutoarele de stat către sectoare unde avem un potenţial nerealizat, unde există genul de businessuri care ar avea sens, în loc să împrăştiem banii uniform şi să mergem pe toate zonele.
@ Încercarea de a salva companiile bolnave ne consumă mult timp. Acestea sunt companii în general de stat: CFR Marfă, Complexul Energetic Hunedoara, Oltchim, Compania Naţională a Uraniului. Pe aceştia încercăm să îi ajutăm să iasă la lumină: să se restructureze, să aibă ceva mai puţin personal, să aibă costuri ceva mai mici.
@ Cealaltă idee este cum facem să ajutăm companiile noi, sănătoase,să crească mai repede. Acestea sunt lucruri pe care le face în primul rând guvernul cu schemele de ajutor de stat.
Lazăr Comănescu, fost ministru de externe şi consilier al CCIR: Avem nevoie de o regândire a întregului sistem de reprezentare economică externă a României.
Autorităţile trebuie să se implice mai mult în dezvoltarea mediului de afaceri, iar antreprenorii trebuie să prindă curaj şi să vadă oportunităţile externalizării businessurilor lor pentru a duce companiile româneşti pe pieţe internaţionale, a spus în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii de business ZF Live, Lazăr Comănescu, fost ministru de externe şi consilier la Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).
„Este nevoie de un efort comun, atât din partea autorităţilor din România, cât şi din partea antreprenorilor să conştientizeze nevoia externalizării, să aibă mai mult curaj şi să îşi asume riscuri.“
Lazăr Comănescu a dat ca exemplu de bune practici Austria, unde personalul din secţiile economice este selectat cu implicarea directă a Camerei de Comerţ. Astfel, Camera de Comerţ a Austriei propune ce companii pot să intre pe o piaţă internaţională, în funcţie de studiile şi de informaţiile pe care le deţin.
„Este necesar să găsim şi să lucrăm cu resurse umane adecvate. Experienţa mea îmi spune că este nevoie de o regândire a întregului sistem de reprezentare economică externă a României, dar este nevoie de o susţinere puternică şi din partea autorităţilor guvernamentale.“
El este de părere că guvernul trebuie să asigure şi să dezvolte un mediu de afaceri care să faciliteze creşterea şi internaţionalizarea firmelor româneşti pe pieţele externe.
„În fond, aceste lucruri au fost neglijate de-a lungul timpului, iar unul dintre rolurile Camerei de Comerţ este şi acela de a contribui la revigorarea prezenţei firmelor româneşti pe pieţele externe într-o lume care devine tot mai competitivă.“
Consilierul CCIR a adăugat că rolul Camerei de Comerţ este de a spori capacitatea de internaţionalizare a companiilor româneşti şi de a ajuta mediul antreprenorial românesc să intre pe piaţa externă într-un context competitiv.
„Camera de Comerţ furnizează informaţii detaliate cu privire la specificul unei pieţe sau a unei alte oportunităţi de existenţă pe o piaţă sau alta.“
Camera de Comerţ şi Industrie a României organizează luna aceasta Topul Naţional al Firmelor, eveniment ce se al la cea de-a 25-a ediţie. În cadrul evenimentelor, consilierul CCIR a spus că vor fi premiate 12.472 de firme care se clasifică în primele zece poziţii după performanţă, din care peste 450 activează în domeniul hi-tech. La ediţia de anul trecut au fost premiate 12.377 de companii.
„Unul dintre obiectivele acestui top este de a scoate în evidenţă capacitatea crescândă a mediului de afaceri românesc.“
Corneliu Pascu, preşedinte al IRIDEX: Statul trebuie să colaboreze mai bine cu companiile româneşti astfel încât businessul să se dezvolte.
Statul trebuie să coopereze mai mult cu companiile cu capital privat românesc pentru ca businessul din România să se dezvolte, a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live Corneliu Pascu, preşedintele companiei IRIDEX.
„Statul trebuie să lucreze cu operatori privaţi români şi ar trebui să schimbăm legile care permanentizează funcţionarii publici“, a spus Corneliu Pascu.
El a adăugat că dacă statul se ocupă de realizarea studiilor şi a proiectelor, costurile sunt mult mai mari prin comparaţie cu cât ar fi dacă ar coopera cu o companie privată românească. De asemenea, preşedintele IRIDEX este de părere că pentru un proiect este mult mai bine să lucreze o singură companie, care să se ocupe de tot ce implică acea lucrare.
„Dacă ai mai multe companii care face fiecare câte ceva ele vor arunca vina de la una la alta şi iar nu rezolvăm nimic. Este mai bine să lucrezi cu o singruă companie, pentru că dacă bagă doar ea bani atunci trebuie să facă o treabă bună pentru a-şi recupera investiţia.“
Iridex Group este un grup de firme româneşti ce execută proiecte mari de infrastructură, depozite de deşeuri municipale şi periculoase, precum şi lucrări speciale de construcţii.
Grupul este alcătuit din - Iridex Group Import-Export, Iridex Group Plastic, Iridex Group Servicii Salubritate Bucureşti, Iridex Group Salubritate Costineşti. Grupul IRIDEX a avut anul trecut afaceri de 300 de milioane de lei şi 700 de angajaţi.
