♦ Fluxurile de energie între România şi Ucraina au rămas nesemnificative, chiar şi în contextul războiului, cel puţin aşa arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Dar impactul invaziei Rusiei asupra Ucrainei s-a văzut în preţuri, care la rândul lor au determinat o reducere drastică a cererii de energie, arată datele analizate de ZF pentru intervalul 2021-2024, primele patru luni.
În primele patru luni ale anului, România a reuşit să îşi păstreze poziţia de exportator de energie, dobândită anul trecut, după ce ani întregi piaţa locală fusese importator net de energie pe fondul deficitului de producţie internă. Datele INS arată că dacă în primele patru luni de zile din 2024 România a important 3,4 TWh de energie, în acelaşi interval a reuşit să trimită peste graniţe circa 4,3 TWh. O mică parte din aceste cantităţi s-au dus în direcţia Ucrainei, ţară al cărei sistem energetic a fost grav afectat de războiul cu Rusia.
Dacă pe partea de fluxuri de energie războiul nu se vede în cantităţi foarte mari care să circule între România şi Ucraina, facturile sunt zona unde efectele războiului s-au văzut din plin. De exemplu, în 2022, România a importat 8,5 TWh de energie, aproape la fel ca în 2021, când a adus de peste graniţe 8,1 TWh. Dar dacă în 2021 aceste importuri au costat 989 de milioane de euro, în 2022 valoarea importurilor de energie electrică a ajuns la 2,5 mld. euro.