♦ În următorii cinci ani de zile, România ar putea vedea investiţii de peste 2 miliarde de euro în 1,4 GW de energie eoliană. Greii verzi sunt deja la uşa Transelectrica pentru avize. ♦ În perioada 2009-2014 România a atras investiţii de peste 4,5 mld. euro în energie verde, fiind, la acel moment, a zecea cea mai bună ţară din lume pentru investiţii în eoliene.
Verbund, cel mai mare producător de energie din Austria, cu un business de 2,5 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului trecut, a reluat un proiect de 57 MW, în Tulcea, noua dată de punere în funcţiune fiind 2024.
Potrivit informaţiilor existente, pentru a monta un megawatt eolian onshore, investiţiile necesare sunt de circa 1,5 mil. euro, astfel că proiectul austriecilor s-ar putea ridica la 85 mil. euro.
„Era un proiect pus pe hold din cauza schimbărilor din schema suport, dar s-au decis să îl reia“, spun surse din piaţă.
Potrivit datelor de pe site-ul Transelectrica, Verbund şi-a reînnoit contractul la finalul anului 2019. Oficialii companiei nu au oferit nicio informarţie suplimentară până la închiderea ediţiei. Dincolo de eoliene, Verbund mai are un interes pe piaţa locală, anul trecut lansând un proiect pe hidrogen, Blue Danube, care include mai multe state europene. Partenerul român al Verbund în acest proiect, aflat într-o fază incipientă, este Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie local.
În acest moment, sunt circa 307 MW în proiecte eoliene care au contracte de racordare la reţea, potrivit datelor Transelectrica, inclusiv cel al Verbund. Acest contract îi garantează investitorului că odată finalizată investiţia, aceasta îşi va găsi locul în sistemul energetic naţional.
Beta Wind este o altă firmă cu contract de racordare obţinut şi el la finalul anului 2019, având în derulare un proiect de 151 MW cu punere în funcţiune treptată. Primele eoliene ar urma să fie montate în 2025, ultimele în 2027.
În spatele Beta Wind se află antreprenorul Marius Iliev, cunoscut pentru investiţiile sale în domeniul vinului. Iliev controlează producătorul de vin dobrogean Sarica Niculiţel şi deţine circa 400 de hectare de viţă de vie. Potrivit informaţiilor pe surse, proiectul ar fi ţinta unor negocieri incipiente de preluare, mai ales ţinând cont de dimensiunea investiţiei. Pe lista scurtă ar fi mai multe nume mari, printre care şi portughezii de la EDPR, al treilea cel mai puternic investitor în energia verde din România. Informaţiile nu au fost confirmate de niciuna dintre părţi. Enel sau Engie, alte grupuri de talie globală, şi-au anunţat ferm intenţiile de a reveni cu investiţii în piaţa de energie verde locală.
Dincolo de cei 307 MW cu contracte de racordare, alţi 460 MW au obţinut avizele tehnice de racordare. Majoritatea avizelor au fost emise anul trecut. Pentru un parc eolian de 363 MW, Pechea Eolian din Galaţi, avizul a venit luna trecută. Potrivit informaţiilor publice, în spatele Pechea Eolian se află oamenii de afaceri Vasile Domente şi Manole Gheorghe, asociaţi în firma Eximprod, activă în domeniul energetic. Vasile Domente este implicat şi în domeniul vinurilor, unul dintre partenerii de business fiind nepotul său, Sebastian Ghiţă, potrivit informaţiilor publice. Atât Vasile Domente, cât şi Manole Gheorghe sunt consideraţi a fi printre cei mai influenţi oameni din Buzău.
„România va fi polul eolian şi fotovoltaic al UE. Zona Banatului, Satu Mare, Moldova, peste tot se vor instala eoliene şi fotovoltaice. Autorităţile pot spune că multe proiecte au început să fie în stadii avansate“, a declarat recent Sebastian Enache, business development manager în cadrul companiei Monsson-PLC, partea de operare şi mentenanţă a grupului.
Astfel, la acest moment sunt peste 700 MW în eoliene cu o formă de aviz de la Transelectrica în contextul în care în următorii cinci ani pe plan local ar putea fi montaţi 1,4 GW noi.
Acesta ar fi al doilea val de investiţii verzi, după ce în perioada 2009-2014 România a atras investiţii de peste 4,5 miliarde de euro fiind, la acel moment, a zecea cea mai bună ţară din lume pentru investiţii în eoliene, potrivit EY. Schimbarea bruscă a schemei de sprijin a scos România de pe radarul investitorilor, dar odată cu asumarea noilor ţinte de energie verde domeniul pare că se îndreaptă spre un nou val de creştere.
