Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna martie cu 7,3 puncte până la valoarea de 43,9 puncte, evoluţie care s-a datorat exclusiv creşterii componentei de anticipaţii a indicatorului, în timp ce componenta de condiţii curente a rămas relativ similară valorii înregistrate în exerciţiul anterior.
Potrivit standardelor acestui sondaj, încrederea trebuie să depăşească 50 de puncte, tot ce este sub înseamnă neîncredere.
Aşadar există încă o neîncredere majoră în evoluţia economică, deşi sentimentul faţă de evoluţia economiei se apreciază.
O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipaţiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investiţiilor („junk”). Astfel, conform rezultatelor, 82% dintre participanţi anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor, în timp ce 18% anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor („junk”).
Spre comparaţie, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat.
“În contextul deficitelor gemene nesustenabile, principalul risc pe termen scurt pentru economia României este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor („junk”). Acest risc este strâns legat de consolidarea fiscală necesară, solicitată de agenţiile de rating, pentru a aduce deficitul bugetar în zona de sustenabilitate într-un termen rezonabil.”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – Preşedinte al Asociaţiei CFA România.
În ceea ce priveşte rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2026), aceasta s-a redus până la 4,65% comparativ cu valoarea înregistrată în luna martie (4,85%).
Pentru cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 79% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare a cursului. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0311 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,0735 lei pentru un euro.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a a ramas similar cu exercitiul anterior la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,4% din PIB.
Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, în scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 1,0%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei româneşti.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 58% în următoarele 12 luni.
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 61% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 29% anticipează o scădere. De asemenea 74% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 21% că sunt corect evaluate.
Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 5,55% în următoarele 12 luni.
