Independenţa României faţă de importul de gaze este de fapt un „măr otrăvit“ pentru că ascunde de fapt scăderea consumului industrial. Care este rostul resurselor dacă în Mureş consumul industrial de gaze a scăzut cu 55%, în Galaţi cu 47%, iar în Tulcea a devenit aproape inexistent?

♦ Potrivit datelor publice, în perioada 2021-2023, consumul de gaze la nivel industrial s-a redus cu 25% ♦ „Avem gaze naturale, hidrocentrale care aşteaptă să fie finalizate, proiecte nucleare în parteneriat cu aliaţi strategici, dar şi potenţialul de a deveni un lider energetic regional în producţia de energie verde“, ne spune Sebastian Burduja, ministrul energiei. Dar la ce folos dacă în Mureş consumul de gaze a scăzut cu 55% pentru că nu se mai fac îngrăşăminte, iar în Galaţi scăderea este de 47%? Fără un plan de a pune aceste resurse la muncă, abundenţa lor este un discurs şi doar o oportunitate de export.

Datele publice cen­tralizate de ZF de pe platforma energymap.ro, un portal care arată evoluţia consumului de gaze şi energie pe fiecare judeţ în perioada 2021-2023, arată că pentru zona de gaze naturale consumul industrial a scăzut cu 25% în perioada analizată. Consumul de gaze a fost afectat pe de o parte de pandemie, dar lovitura masivă a fost dată de izbucnirea războiului din Ucraina şi de impactul conflictului asupra preţului gazului.

„Starea economiei unei ţări, performanţa şi magnitudinea in­dustriei sale pot fi analizate într-un mod foarte sugestiv prin radiografierea consumului de energie din ţara respectivă. Într-o economie dezvoltată, industrializată, consumatorii noncasnici de energie electrică şi gaze naturale, adică fabricile şi platformele industriale sunt principalii beneficiari ai energiei produse, iar consumul lor este egal proporţional cu producţia lor industrială, succesul lor pe piaţă şi numărul locurilor de muncă pe care le creează. Desigur, fiecare regiune în funcţie de specificul ei economic prezintă alte date de consum şi de producţie, iar această hartă este aici pentru a ne ajuta prin date oficiale în înţelegerea performanţei ţării noastre“, se arată pe portalul energymap.ro. Proiectul, care constă în două hărţi interactive, a fost realizat la iniţiativa preşedintelui Comisiei pentru energie a Senatului României, senatorul Antal Lóránt, folosind date solicitate de la operatorii de distribuţie, asociaţiile de profil, companiile Transgaz şi Transelectrica, respectiv Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se arată pe sursa menţionată.