Piaţa construcţiilor din România începe 2026 la un nivel ridicat de activitate, apropiat de maximele istorice, susţinută în principal de investiţiile publice în infrastructură şi proiecte majore, dar şi de interesul constant al dezvoltatorilor privaţi
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu aproape 8% în perioada ianuarie–noiembrie 2025 faţă de anul anterior, apropiindu-se de recordul din 2023, potrivit raportului anual realizat de compania de consultanţă imobiliară Colliers.
Sectorul a avut o pondere de aproape 9% în produsul intern brut în 2025, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană şi semnificativ peste media de circa 5% a statelor membre.
Pe segmente, creşterea pieţei este susţinută în principal de lucrările de inginerie – unde se regăsesc proiectele de infrastructură şi investiţiile publice majore – care au atins niveluri record în 2025. Construcţiile nerezidenţiale au crescut cu peste 11% faţă de 2024, apropiindu-se de maximele din 2023, iar sectorul rezidenţial a avansat cu peste 12%, menţinându-se peste nivelurile de dinainte de pandemie. Per ansamblu, activitatea din construcţii a ajuns anul trecut la aproape dublul nivelului anterior pandemiei, confirmând ritmul accelerat al lucrărilor din ultimii ani.
„Datele arată foarte clar că piaţa construcţiilor din România funcţionează la o turaţie foarte ridicată, apropiată de maximele istorice, iar acest ritm este susţinut în principal de proiectele publice de mari dimensiuni. Este însă important de înţeles că vorbim despre volume de lucrări, adică despre intensitatea activităţii şi numărul de ore de muncă, nu despre valoarea financiară a investiţiilor, ceea ce face rezultatele cu atât mai spectaculoase. Am interpreta aceste informaţii în următoarea cheie: ritmul şi amploarea schimbărilor sunt la un nivel semnificativ, iar dacă putem menţine această direcţie, ţara va arăta foarte diferit peste 10 ani”, explică Alexandru Atanasiu, Partner Î Head of Construction Services.
Consultanţii Colliers avertizează că perspectivele pe termen scurt şi mediu sunt marcate de presiuni suplimentare asupra costurilor. Din 2026 a intrat în vigoare o taxă pe carbon aplicată materialelor de construcţii importate din afara Uniunii Europene, iar primele estimări indică un impact potenţial de 10%–15% asupra costurilor, însă amploarea efectivă va deveni mai clară pe parcursul anului.
Având în vedere dependenţa ridicată de importurile de oţel, aluminiu şi alte metale, este puţin probabil ca aceste costuri suplimentare să fie absorbite integral de companii. O parte importantă va fi transferată în lanţul de producţie, ceea ce va pune presiune asupra preţurilor finale ale proiectelor, într-un context în care finanţarea rămâne selectivă, iar costurile sunt deja la niveluri ridicate.
Presiunile sunt amplificate de contextul geopolitic global şi de scumpirea materiilor prime. Preţul cuprului, un material esenţial pentru construcţii, a crescut cu peste 40% în 2025, atingând maxime istorice, iar şi alte metale de bază au înregistrat scumpiri semnificative.
Pe piaţa muncii locale, sectorul construcţiilor a atins un nivel record al forţei de muncă, cu circa 462.000 de angajaţi în iulie 2025, în creştere cu 1% faţă de anul anterior.
Chiar dacă presiunile salariale sunt vizibile, nivelul salariilor din construcţii din România rămâne sub cel din alte ţări din Europa Centrală şi de Est, ceea ce oferă companiilor un anumit spaţiu de manevră într-un context de costuri în creştere.
Consultanţii Colliers arată că sectorul continuă să înregistreze marje operaţionale peste media Uniunii Europene, ceea ce amortizează parţial presiunile, însă dependenţa de proiectele finanţate din fonduri europene rămâne un risc.
„În primele trei trimestre din 2025, sectorul a reprezentat 8,7% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană şi semnificativ peste media de 5% a statelor membre. Această pondere arată cât de mult se bazează economia pe construcţii, dar scoate în evidenţă şi o anumită vulnerabilitate, având în vedere că peste jumătate din activitate este legată de lucrările de inginerie finanţate din fonduri europene. Deşi acesta nu este scenariul de bază, eventuale întârzieri sau blocaje în accesarea fondurilor europene ar putea avea un impact vizibil asupra sectorului, cu efecte care s-ar resimţi mai larg în economie”, subliniază Alexandru Atanasiu.
Pentru 2026, Colliers estimează o evoluţie mai echilibrată a pieţei construcţiilor, în condiţiile în care investiţiile publice ar urma să rămână principalul motor de creştere, cu condiţia menţinerii stabilităţii politice şi a ritmului de absorbţie a fondurilor europene. În acelaşi timp, investitorii privaţi îşi ajustează deja planurile şi calendarul proiectelor, pregătindu-se pentru o eventuală relansare pe termen mediu.
