Industria se va confrunta în continuare cu costuri mari la energie, în timp ce pe plan extern se va lovi mai departe de concurenţa din statele cu reguli mai blânde în domeniul mediului şi, astfel, preţuri de producţie mai mici.
Energia va rămâne scumpă
Boomul energiei regenerabile a apăsat greu pe marjele companiilor industriale, mai ales în condiţiile în care costurile suplimentare cu sprijinirea investiţiilor în parcuri eoliene sau fotovoltaice au apărut în timpul crizei, când cererea de produse industriale s-a redus.
Cota obligatorie de achiziţie a certificatelor verzi a fost menţinută în 2015 la acelaşi nivel ca în 2014, iar preţul energiei electrice ar urma să scadă mai departe, cei doi factori sugerând că fabricile nu ar trebui să plătească mai mult pe energie.
Poluarea devine mai costisitoare
La orizont se află însă o nouă provocare, anume scumpirea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (numite pe scurt certificate CO2). Preţul acestor instrumente, achiziţionate de fabrici şi producătorii de energie care poluează, a crescut de la mai puţin de 5 euro în ianuarie 2014 la 7 euro la începutul anului 2015, ca urmare a intervenţiei Comisiei Europene pe piaţă. Cum Uniunea Europeană este hotărâtă să intervină din nou pentru a creşte costul poluării, analiştii se aşteaptă ca preţul CO2 să depăşească, pe termen mediu, 10 euro pe certificat. Costul va apărea direct în cheltuielile fabricilor poluante, în special ale oţelăriilor, însă va afecta indirect şi fabricile mici sau mari care nu poluează, deoarece va intra în costul de producţie al termocentralelor pe cărbune şi gaze naturale.
În plus, UE a stabilit pentru 2030 noi obiective de reducere a emisiilor şi de creştere a producţiei de energie regenerabilă, pe lângă acelea care aveau ca an ţintă 2020. Noile obiective se vor traduce, pe termen lung, în costuri suplimentare pentru industrie.
