Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut marginal (0,3 puncte) în luna septembrie, în condiţiile în care cele două componente ale sale au avut evoluţii divergente.
Astfel, componenta de anticipaţii a crescut cu 2,8 puncte, până la valoarea de 37, în timp ce componenta de condiţii curente a scazut cu 4,8 puncte, până la valoarea de 38,6, potrivit indicatorului de încredere macroeconomică publicat lunar de CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
“În continuare, nivelul indicatorului şi ambele sale componente indică condiţii de recesiune.”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – Preşedinte al Asociaţiei CFA România.
Sondajul realizat de CFA în luna septembrie indică o rată anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2026) în creştere comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă până la nivelul de 7,18%, în condiţiile în care 63% dintre participanti anticipeaza reducerea ratei inflaţiei comparativ cu valoarea prezenta a acesteia.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut semnificativ comparativ cu exerciţiul anterior, la valoarea medie a anticipaţiilor de 8,6% din PIB.
“Este de remarcat, faţă de exerciţiul anterior, majorarea substanţială a anticipaţiilor privind deficitul bugetar. De asemenea, pentru prima oară în acest episod inflaţionist, se înregistrează anticipaţii majoritare de scădere a ratei inflaţiei comparativ cu nivelul actual, însă, în acelaşi timp, anticipaţii că procesul dezinflaţionist va fi lent. Politica fiscală rămâne principalul risc asupra inflaţiei şi în anul următor”, subliniază Adrian Codirlaşu.
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 88% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, în timp ce restul anticipeaza o stabilitate. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1216 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,1841 lei pentru un euro.
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 61% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni. De asemenea 50% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 46% că sunt corect evaluate.
Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează la valoarea medie de 0,8%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei româneşti.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni.
O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipaţiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investiţiilor („junk”). Astfel, conform rezultatelor, 83% dintre participanţi anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor.
