Industria a fost şi anul trecut motorul economiei susţinând alături de comerţul cu amănuntul creşterea PIB, de 2,9%. Analiştii remarcă evoluţia favorabilă a economiei României faţă de alte ţări europene, dar susţin că o creştere a PIB de 2-3% nu ar trebui să ne mulţumească având în vedere decalajul pe care România îl are de recuperat faţă de ţările dezvoltate.
Pentru 2015, estimările indică un avans al economiei de peste 2%, dar sub 3%, economiştii susţinând necesitatea stimulării investiţiilor.
Economia a încetinit anul trecut faţă de 2013, când creşterea PIB a fost de 3,4%. În 2013 industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea economică, aducând două treimi din avansul PIB, iar al doilea motor de creştere a fost agricultura, datorită producţiei agricole excepţionale.
Evoluţia economiei a continuat să fie „dezechilibrată“: industria/exporturile şi comerţul retail au avut contribuţii favorabile importante la avansul economiei, în timp ce construcţiile nu şi-au revenit pe deplin.
Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a continuat să crească anul trecut, iar exporturile au fost în ascensiune. Veşti bune au venit şi de la comerţul cu amănuntul, în timp ce inflaţia a coborât sub 1%, atingând un nou minim istoric, deficitul bugetar s-a încadrat în ţintă, iar contul curent al balanţei de plăţi a avut un deficit de-abia sesizabil.
La polul opus, investiţiile străine au rămas la un nivel modest, construcţiile s-au prăbuşit, insolvenţele au rămas la un nivel ridicat, deşi au început să scadă, povara creditelor a apăsat încă greu pe umerii românilor, iar antreprenorii, plini de neîncredere după anii de criză, au aşteptat în continuare măsuri care să încurajeze mediul de afaceri şi să stimuleze creşterea economică.
Producţia industrială a crescut anul trecut cu 6,1%, comerţul a făcut un salt de 7%, iar construcţiile s-au prăbuşit cu 6,7%.
Informaţiile detaliate privind contribuţia sectoarelor la creşterea economică vor fi anunţate de Institutul de Statistică în 6 martie.
„În condiţiile în care creşterea economică în UE va fi în 2015 probabil în jur de 1%, România trebuie să ţintească un ritm de creştere de cel puţin 4% pe an pentru a păstra ritmul de convergenţă şi pentru a face aderarea la zona euro un obiectiv realist în 7-8 ani. O creştere economică de 2-3% nu ar trebui să ne mulţumească câtuşi de puţin având în vedere decalajul mare de dezvoltare pe care îl avem de recuperat“, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.
Industria a fost susţinut ascensiunea economiei anul trecut în contextul unei cereri externe bune. Exporturile au ajuns în 2014 la un nou maxim istoric de 52,5 mld. de euro.
Pe partea de utilizare a PIB, creşterea economică a fost susţinută şi de revenirea consumului. Iar trendul de creştere a consumului ar putea să continue şi în acest an având în vedere majorarea salariului minim, plăţile salariilor din trecut obţinute în instanţă pentru învăţători şi profesori şi nivelul redus al inflaţiei. Totodată, diminuarea atractivităţii pentru economisire, odată cu scăderea dobânzilor remunerate la depozitele bancare, îmbunătăţeşte perspectivele pentru creşterea consumului, după cum spun analiştii.
Cu toate că datele macro sunt încurajatoare, dinspre economia reală semnalele sunt mai puţin optimiste. Oamenii de afaceri rămân sceptici în privinţa efectelor redresării economiei la nivelul afacerilor. Şi rămâne întrebarea când vor simţi românii redresarea economică, când cifrele seci şi reci ale economiei din statistici vor fi resimţite de oameni în buzunare, în îmbunătăţirea nivelului de trai.
Ce spun economiştii despre avansul peste aşteptări al PIB
Radu Crăciun, economistul-şef al BCR
În condiţiile în care în 2014 investiţiile publice au subperformat, probabil că involuţia lor a fost compensată de consumul privat şi exporturile nete. În ce priveşte anul 2015, cred că avansul economic va depinde de evoluţia deficitului bugetar şi de eficienţa cu care vor fi alocate resursele. Negocierea unui deficit bugetar mai mare cu CE şi alocarea eficientă în investiţii a acestor resurse ar da un nou impuls economiei alături de o uşoară creştere a consumului intern. Deocamdată avem o prognoză conservatoare pentru 2015 de 2,2% care presupune o politică bugetară austeră. Este posibil ca, pe parcursul anului, în funcţie de evoluţii negocierilor cu CE, să trebuiască să o revizuim în creştere.
Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania
În România PIB-ul a crescut cu 2,9% an/an în 2014, evoluţie susţinută de dinamica comerţului cu amănuntul (+7% an/an) şi a industriei (+6,1% an/an). Pe de altă parte, construcţiile au scăzut cu 6,7% an/an.
În zona euro economia a accelerat în T4 (ritm trimestrial de 0,3%, dinamică anuală de 0,9%), evoluţie determinată de performanţa Germaniei (PIB-ul a urcat cu 0,7% trimestru/trimestru şi 1,6% an/an). Totodată, încrederea investitorilor europeni a atins în februarie nivelul maxim din primul semestru din 2014. Pe de altă parte, situaţia Greciei se menţine critică, în urma discuţiilor cu liderii eleni.
Dan Bucşa, UniCredit Londra
Creşterea PIB în trimestrul patru a fost de 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a încetinit de la 3,3% an/an în T3 2014, dar a rămas elastică pe fondul cererii interne puternice. Investiţiile ar trebui să ofere cel mai puternic sprijin pentru creşterea economică în acest an având în vedere baza foarte scăzută (anul trecut, guvernul a tăiat abrupt investiţiile) şi faptul că este ultimul an al intrărilor de fonduri UE din perioada de programare 2007-2013 (spre deosebire de Polonia şi Ungaria, României i s-a permis să primească fonduri pentru încă un an, datorită ratei slabe de absorbţie). Consumul privat va beneficia de creşterea salariului real, alimentată de creşterea salariului minim şi plăţile pentru salarii din trecut obţinute în instanţă pentru învăţători şi profesori. Consumul public va reveni probabil pe creştere ca urmare a angajamentelor fiscale ambiţioase ale României. Chiar şi aşa, creşterea PIB va rămâne probabil sub 3% în 2015.
Vlad Muscalu, economistul-şef al ING
Suntem de părere că segmentul cheltuielilor gospodăriilor a jucat un rol important în 2014. Credem că această situaţie va continua, în condiţiile în care sectorul este acum principalul factor de creştere economică, graţie unui context favorabil generat de inflaţia scăzută şi de creşterile salariale bune.
Avansul PIB din T4 2014 faţă de anul precedent a fost de 2,6% potrivit estimării flash, aproximativ în linie cu prognoza noastră de 2,8% şi considerabil mai bine decât media estimărilor analiştilor de 2%, potrivit Bloomberg.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank
Nu cred că a fost vreun factor conjunctural în 2014, sunt anumite tendinţe care s-au consolidat. Vestea bună este revigorarea consumului şi cred că tendinţa poate continua.
Sentimentul consumatorului s-a îmbunătăţit, şomajul este în scădere, veniturile cresc, gradul de îndatorare a mai scăzut. Astfel s-a mai creat spaţiu pentru creşterea consumului. Acum avem şi un mediu de dobânzi scăzute (la depozite - n. red.), care stimulează apetitul de a cheltui. Economisirea nu mai e la fel de atractivă şi în contextul acesta pare că la nivel de consum perspectivele sunt bune. Noi în proiecţiile noastre avem o creştere de 3% a consumului anul acesta. Nu au mers deloc bine investiţiile, dar aici ar trebui să avem o revenire anul acesta. Investiţiile private au evoluat relativ bine, mai ales în a doua parte a anului trecut. Investiţiile publice au suferit foarte mult şi aici aşteptăm o revenire pe fondul unei absorbţii mai bune de fonduri europene. La cum au mers anul trecut ar trebui şi să avem un efect de bază foarte puternic.
Ion Ghizdeanu, preşedinte al Comisiei Naţionale de Prognoză
Nivelul de creştere economică de 2,9% a PIB-ului în 2014 faţă de 2013 peste prognoza de iarnă 2014 care se situa la 2,6% se datorează plăţii în avans a drepturilor salariale restante pentru bugetari care a determinat majorarea consumului peste aşteptări. Consumul a fost mai mare decât cel estimat, dar şi exporturile au mers bine.
