♦ În aceeaşi vreme, în mai, faţă de mai 2025, industria a scăzut cu 7,3%, cea mai mare scădere înregistrată într-o lună din acest an ♦ Scădere s-a înregistrat şi în mai faţă de aprilie – minus 2,8%.
România a înregistrat, în luna mai, cea mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană, cu excepţia Irlandei care este, în ultima vreme, o anomalie statistică, cu căderi sau creşteri care nu se întâlnesc în viaţa zilnică. România a înregistrat, în mai, a cincea lună de cădere continuă, cu majorarea acestei căderi până la minus 7,3% faţă de mai 2025.
Însă, în UE (care foloseşte date ajustate), nu doar România pătimeşte la acest capitol, ea are doar una din cele mai mari scăderi (este întrecută doar de Irlanda cu un minus neverosimil de 19%).
Germania, principalul partener comercial al României, a înregistrat şi ea a cincea lună de scădere. Patru ţări din UE (Germania, România, Irlanda şi Luxemburg) au avut căderi ale producţiei industriale în toate cele cinci luni din an pentru care există statistici. Alte trei ţări (Grecia, Letonia şi Lituania), au înregistrat creşteri în toate cele cinci luni luate în discuţie.
Principalele ţări partenere în comerţul internaţional al României – Franţa, Italia, Ungaria – sunt pe plus. Dar Germania a înregistrat, în mai, o cădere de 0,8% a industriei - pentru a cincea lună consecutiv. Economiştii cred că industria românească s-ar putea relansa atunci când în Germania îşi va reveni. Aceste semne nu se arată, deocamdată. Ceea ce vedem este însă o accentuare a declinului industriei locale, pe măsură ce lunile se adună - minus 7,3% în mai, an/an, pe serie brută (5,3% pe serie ajustată).
Evoluţia industriei trebuie urmărită pentru că sectorul are a doua cea mai mare pondere în PIB pe partea de formare a acestuia – între 15 şi 16%. Dacă industria va creşte, atunci am putea asista şi la o revenire pe ansamblu a economiei. Însă prognoze noi, ceva mai bune, pentru evoluţia de ansamblu a economiei, nu sunt: industria grea este lovită puternic de preţurile la energiei; industriile mai mici sunt atinse, pe lângă costul energiei, de inflaţia ridicată şi de scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. Aşa că, de bază, rămâne tot o prognoză de creştere de 0,2-0,1% iar, pentru economişti, cel mai mare plus ar fi, în acest an, ca economia să nu cadă în reecesiune sau, dacă acest lucru se întâmplă, recesiunea să fie blândă, pentru a oferi o şansă revenirii, în 2027.
Ponderea industriei în PIB a scăzut, de la an la an. În urmă cu zece ani, ea însemna 23-24% din produsul intern brut – România avea una din cele mai mari ponderi a sectorului în PIB, din UE. În T1 2026, ponderea a fost de doar 15,8%, a doua participare la formarea PIB, după comerţ şi servicii (22,5%).
Europa a cunoscut o dezindustrializare, în deceniile din urmă, dar aceasta a fost voluntară - era vremea în care ţările din Vest mizau major pe servicii. Acum, o dată cu ofensiva majoră a Chinei, UE şi-a dat seama că a greşit şi încearcă o repliere, o revitalizare a industriei, ţinta fiind o pondere de 20% în PIB a ramurii (acum 15-16%), până în 2035.
Germania rămâne cea mai industrializată ţară din UE, cu o pondere de 27-28% a sectorului în PIB (sectorul manufacturier înseamnă 19-20% din PIB, faţă de 11% în România). Pentru asta trebuie însă bani şi este greu să refaci ceea ce ai lăsat să se distrugă.
Ce spune Statistica
► Pe primele cinci luni din an, comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2025, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 3,3%. O scădere însemnată a fost înregistrată de industria prelucrătoare, cu un minus de -4,5%. Îndustria extractivă s-a restrâns cu 1,8%, dar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,1%.
► În mai, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 7,3%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (minus 7,9%), industria extractivă (minus 5%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (minus 3,8%).
► În mai 2026, producţia industrială a scăzut faţă de aprilie, ca serie ajustată, cu 2,8%. Căderea a fost resimţită în toate cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a consemnat un minus de 3,2%, industria prelucrătoare a scăzut cu 2,4% şi industria extractivă s-a diminuat cu 1,1%.
