Economia României s-a contractat în termeni reali cu 12,3% în T2/2020 faţă de T1/2020 şi cu 10,5% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce pentru primul semestru, PIB a scăzut cu 4,6%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier comparativ cu S1/2019, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.
INS a reconfirmat astfel scăderea economică anunţată odată cu publicarea în luna august a primelor date semnal, menţionând că estimările sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă.”Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puţin posibil, calitatea indicatorilor produşi”, se arată în comunicat.
Potrivit INS, evoluţia PIB în S1/2020 a fost influenţată negativ de industrie (-3,0%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 14,1%, activităţile de spectacole culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%, precum şi de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%.
La polul opus, contribuţii pozitive au înregistrat construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 15,5%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 12,1% şi serviciile din administraţia publică şi apărare; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,5%.
Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 8,6% la formarea PIB, au contribuit cu -0,9% la scăderea PIB, volumul lor reducându-se cu 9%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu 5,3%, contribuind cu 3,5% la scăderea PIB.
Contribuţii pozitive au înregistrat componentele formarea brută de capital fix, care a contribuit cu 1,2% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 5,8% şi consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, care a contribuit cu +0,9% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 8,7%.
O contribuţie negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecinţă a reducerii cu 15,1% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,4%.
În total, Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru S1/2020 a fost de 440,2 mld. lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 4,6% faţă de S1/2019, în timp ce în T2/2020, PIB a fost de 224,2 mld. lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 10,5% faţă deT2/2019.
Potrivit proiectului de rectificare bugetară prezentat în luna august de ministrul de finanţe Florin Cîţu, guvernul mizează pe o contracţie economică de 3,9% în 2020, sub estimările Comisiei Europene sau a Fondului Monetar Internaţional care indică pentru România o contracţie economică situată între 5% şi 6% din PIB.
La rândul lor, economiştii Băncii Transilvania consideră că economia internă a intrat deja în ciclul post-pandemie şi prognozează o creştere cu un ritm mediu anual de peste 2,5% în perioada 2020-2022.
“Evoluţia va fi determinată de dinamica investiţiilor productive, avans cu un ritm mediu anual de peste 3% în acest interval, susţinută de persistenţa costurilor reale de finanţare la un nivel redus, potenţialul economiei interne şi implementarea măsurilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, prin programul Next Generation şi cadrul financiar multianual 2021-2027”, spune Andrei Rădulescu director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.
