Companii

Întârzierea lucrărilor de infrastructură şi darea în plată au răcit piaţa imobiliară

În cadrul conferinţei ZF „Birouri şi Rezidenţial 2016“ au participat producători şi distribuitori de materiale de construcţii, dezvoltatori de birouri, companii de real-estate şi de consultanţă, alături de un oficial din cadrul Guvernului

În cadrul conferinţei ZF „Birouri şi Rezidenţial 2016“ au participat producători şi distribuitori de materiale de construcţii, dezvoltatori de birouri, companii de real-estate şi de consultanţă, alături de un oficial din cadrul Guvernului

Autor: Bogdan Alecu, Alina-Elena Vasiliu

09.06.2016, 00:08 935

Piaţa de birouri din România ră­mâ­ne polarizată între centrele mari de dezvoltare, din oraşe precum Bu­cureşti, Cluj, Timi­şoa­ra, Con­stan­ţa, şi oraşe mai puţin dez­voltate, unde interesul constructorilor este mai scăzut.

Una dintre cauzele care duc la aceste diferenţe este infrastructura defec­tu­oasă, care avan­tajează oraşele mari din ţară, a de­clarat Alexandru Stânean, director general Tera­plast, prezent la evenimentul ZF Birouri & Reziden­ţial 2016, organizat de ZF în par­teneriat cu Arabesque, Teraplast, Regatta, DTZ Echinox şi PwC. El a subliniat faptul că o comparaţie între Bistriţa şi Cluj, de exem­plu, preţul pe metru pătrat în Bistriţa este cu 40% sub cel din Cluj. „În condiţiile în care drumul între Bistriţa şi Cluj durează două ore, evident că e mai atractiv să lucrezi în Cluj“, a spus Stânean.

În opinia lui George Stamate, director vân­zări divizia infrastructură din cadrul Ara­besque, companie cu afaceri de 348 mil. euro în domeniul materialelor de construcţii, parteneriatul public-privat este soluţia pentru rezolvarea problemei infra­structurii în România, însă pentru asta avem nevoie de o îmbunătăţire a cadrului legislativ.

Investiţia în infrastructură este cel mai im­por­tant lucru pentru imobiliare, iar fără o strategie pe termen lung nu putem face nimic, a spus Eduard Uzunov, preşedinte, Regatta Estate.

„Investiţia în infrastructură este cel mai important lucru în imobiliare. E nevoie de planning pe termen mediu şi lung, să ştii unde vor fi staţii de metrou, când se face o cen­tură. Nimeni nu ştie, vine un primar, plea­că, vine altul. Fără o strategie pe termen lung nu putem face nimic, iar infrastructura este esenţială.“

Dincolo de prognoze şi strategii, dezvol­ta­torii rămân cu un semn de întrebare în pri­vin­ţa impactului pe care legea dării în plată îl va avea, mai ales pe zona rezidenţială,  dar cu efecte radiante şi asupra altor domenii conexe.

„Legea dării în plată a frânat creşterea businessurilor active pe piaţa de bricolaj din România. După 2009, anul 2016 se contura ca cel mai bun an, potrivit rezultatelor din primele luni, până a venit legea dării în plată. Ca să salvăm 2.000-3.000 de cetăţeni români, sacrificăm 20 de milioane de români. Legea dării în plată a tăiat vânzările exact ca un cuţit“, a atras atenţia  Omer Susli, proprietarul Praktiker.

Acelaşi ton este păstrat şi de Andreea Comşa, Managing Director la Premier Estate Management, care spune că, deşi deocamdată nu a observat un impact al legii asupra vânzărilor de apartamente, efectele se vor vedea probabil anul viitor, mai ales dacă dispare şi programul Prima Casă. 

În plus, dezvoltatorii nu se aşteaptă la scăderea preţurilor pe acest segment în perioada următoare, apreciind că apartamentele ieftine au făcut deja rabat la calitate şi nu pot coborî mai jos de atât.

Dar poate cel mai important lucru pe piaţă este că, faţă de 2008, structura cererii este mult mai sănătoasă, 99% din cumpărători fiind clienţi finali, nu investitori care vor să revândă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO