Dacian Ciolos a ajuns in Romania cu o mica intarziere, programulvizitei sale oficiale suferind unele modificari din cauza noruluide cenusa provocat de eruptia vulcanului islandez, care a paralizattot traficul aerian saptamana trecuta.
Asa se face ca intalnirea cu premierul Emil Boc pentru a discuta"trecerea la o crestere economica inteligenta, favorabilaincluziunii sociale in Uniunea Europeana", conferinta de laMinisterul Agriculturii si interviurile "de cel mult 15 minute" cucativa jurnalisti au fost comprimate intr-o singura zi, catalogatade comisar ca fiind "placuta". Chiar daca nu a apucat sa ajunga"nici acasa", dupa cum i-a spus unei colege de la 
Reprezentanta Comisiei Europene la Bucuresti, vizita sanu a avut impactul asteptat, fiind umbrita de un alt subiect deactualitate- "Au voie sau nu in piete micii agricultori farastampila? Mai primesc agricultorii subventii daca nu suntinregistrati la Registrul Comertului ca persoana fizica autorizatacel putin?".
"Sunt decizii luate de autoritatile locale pe care nu lecomentez, dar cu siguranta autoritatile romane au motive sa facatreaba asta", se limiteaza Dacian Ciolos sa spuna in scurtulinterviu acordat Ziarului Financiar.
Intr-un moment in care autoritatile se plang de piata neagranefiscalizata, dar sunt acuzate de federatii ca "omoara miculagricultor" daca il pun sa declare la stat tot ce vinde, cand sutede proiecte de dezvoltare rurala sunt selectate pentru a putea fisprijinite prin ajutoare europene, dar nu pot fi demarate din lipsade cofinantare, agricultura romaneasca se vede "mult mai complexasi mult mai diversa" prin ochii comisarului Ciolos decat se vedeaprin ochii ministrului Ciolos, in urma cu un anjumatate.
"In timp, datorita reformei, datorita performantei agricole,Romania nu va putea mentine toti agricultorii de azi, dar nu credca un numar mare de agricultori este o povara. Daca agricultoriirespectivi vor putea trai din activitatea agricola pe care orealizeaza, va fi un lucru bun din punct de vedere social in primulrand, al mentinerii locurilor de munca", este de parere Ciolos.
Portret de agricultor
Asta este doar o caracteristica a satului romanesc din 2020,potrivit comisarului european, care incepe sa contureze un profilal sateanului altfel decat cel in tusele gri cu care suntemobisnuiti in prezent. "Trebuie gandite mecanisme prin care sa potida posibilitatea producatorilor locali sa continue sa realizezeproduse, sa poata sa se organizeze ca sa-si colecteze produsele sisa le comercializeze. Vad satenii si ca initiatori ai unoractivitati de turism rural sau facand naveta cateva zile pesaptamana la orasul din apropiere pentru a lucra in anumiteservicii si venind pe urma pentru a practica agricultura", enumerape scurt Ciolos viitoarele atributii ale agricultorului din2020.
Un exemplu dat este cel al Spaniei, unde, dincolo de productiade masline sau de vin, majoritatea producatorilor au si altaactivitate in oras si pot sa isi desfasoare si activitatea agricolapentru ca investesc in comun in utilaje agricole, pentru ca facparte dintr-o cooperativa care le preia productia si ii ajuta sacomercializeze cu o valoare adaugata ridicata.
Deocamdata Romania nu isi poate atribui statutul de taracompetitiva pe piata europeana, fiind pusa de cele mai multe ori insituatia de a importa mare parte din produsele alimentare, dar, inperspectiva comisarului Ciolos, se poate lauda "cu produse decalitate, daca ar fi mai bine puse in valoare".
" Este o problema mai veche, cea legata de organizatiile deproducatori, fara de care Romania nu poate vorbi decompetitivitate. In prezent, sunt ferme care produc de calitate,dar in cantitati mai mici si nu sunt suficient de bine organizateca ele sa apara pe piata", crede el.
In ceea ce priveste partea de procesare, o alta veriga slaba asectorului agricol, exista marje de manevra pentru statele membreca prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), statul sapoata integra sau sa tina cont de specificitatea anumitor regiunisi sa vina cu programe prin care aceste probleme sa fie rezolvate,in viziunea lui Dacian Ciolos.
Ce facem cu fondurile europene
Cum sta insa Romania la capitolul absorbtie a fonduriloreuropene? " Mai bine ca alte state membre in ceea ce privesteacreditarea de masuri in PNDR si chiar contractarea de proiecte,dar mai prost la capitolul plata efectiva realizata pe proiectecare sunt in curs sau care trebuie executate", spune comisaruleuropean pe agricultura.
Institutiile publice si sistemul bancar trebuie sa gaseascaurgent o modalitate de creditarea a proiectelor, pentru ca altfel"este greu sa vorbim de dezvoltare", in conditiile in care uniifermieri cu proiecte aprobate nu pot nici sa inceapa investitiile."Sunt dezamagit. Am discutat si cu premierul Boc pe margineaacestui subiect. Romania nu poate folosi doar cantitativ valoricfondurile europene, ci si calitativ, pentru ca una este sa asigurio absorbtie din punctul de vedere al sumei pe care o utilizezi sialta e ca suma respectiva sa se duca acolo unde ea poate aveaimpactul cel mai vizibil", crede Ciolos, care insa vede schimbarimajore, chiar daca nu bruste, in agricultura locala fata deperioada 2000-2003.
Cine produce ieftin vinde mai bine
Competitivitatea pe piata agricola este data de doua elemente-variatia pretului pe piata si costul de productie.
Legat de variatia pretului pe piata, exista mecanisme deinterventie care incearca sa mentina pretul in anumite limite devariatie, dar de cele mai multe ori agricultorii romani se plang canu pot face fata concurentei
europene care are subventii mai mari si deci costuri deproductie acoperite intr-o mai mare masura.
"Este clar ca cei care vand cel mai bine sunt fie cei careproduc cel mai ieftin, fie cei care produc cu valoarea adaugataridicata, care, chiar daca ofera produse mai scumpe, le dau pentruca sunt mai sigure, mai bune, mai cunoscute", concluzioneazaCiolos, sustinand ca fara investitii in modernizare, costurile deproductie nu vor scadea insa. Romania poate fi competitiva pe maimulte sectoare, cum ar fi cel cerealier, de carne de porc si intimp si pe cel de carne de pui, sustine comisarul.
In ceea ce priveste competitivitatea legata de capacitatea de arealiza produse cu valoare adaugata ridicata de calitate si care safie cerute nu doar de piata comunitara, ci si de cea mondiala,sectorul traditional ar putea fi motorul de crestere, crede Ciolos," daca producatorii se vor asocia".
CV-ul comisarului european Dacian Ciolos
Absolvent al Facultatii de Horticultura in cadrul Universitatiide Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj, cu studiipost-universitare in Franta, Dacian CioloS, 41 de ani, a lucratprima data la Comisia Europeana in 1997 ca agro-economist stagiarla elaborarea Programului SAPARD.
Dupa ce a fost coordonator al programelor de cooperarefranco-romane in dezvoltare agricola si rurala, in perioada2002-2003 a facut parte din delegatia Comisiei Europene laBucuresti, ocupand functia de Task Manager pe agricultura sidezvoltare rurala, ocupandu-se de implementarea programuluiSAPARD.
Din 2005 a devenit consilier al ministrului agriculturii, loc pecare l-a si ocupat pana la sfarsitul lui 2007, dupa ce cateva lunia fost subsecretar de stat pentru Afaceri Europene.
In noiembrie 2009, Ciolos este desemnat comisar european pentruportofoliul Agricultura, iar in februarie anul acesta primestevotul de investitura al Parlamentului European.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
