♦ Sorin Suciu, Raiffeisen Bank: Pentru companiile japoneze, România poate să fie poarta de intrare pentru reconstrucţia Ucrainei.
Cum poate o companie antreprenorială românească să ajungă să facă business în Japonia, cum poate intra in discuţii cu firmele japoneze, cum poate să găsească parteneri de business într-o piaţă atât de îndepărtată (15 ore de mers cu avionul), dar care este una dintre pieţele economice cele mai mari din lume, de fapt a patra, cu un PIB de 4.300 mld. dolari, o piaţă de 200 de milioane de consumatori, cu una dintre cele mai mari puteri de cumpărare.
Salariul mediu brut în Tokyo este de 6 milioane de yeni, adică 2.700 euro brut, iar salariul mediu în Japonia se duce spre 2.000-2.200 euro brut; taxele pe salariu sunt cuprinse între 20% şi 30%.
Răspunsul l-au dat câţiva japonezi şi câţiva români care lucrează de mai mulţi ani în Japonia: la început este mai greu, ce-i drept, trebuie să ai multă răbdare; nu este de ajuns să dai un email, ci trebuie să dai 20 de emailuri până primeşti un răspuns; la început trebuie să-ţi găseşti mai degrabă un partener local decât să încerci să faci ceva pe cont propriu; trebuie să înţelegi ce înseamnă cultura japoneză în business – what you see is not what you get.
Trebuie să înţelegi că nu poţi să te aştepţi să dai lovitura peste noapte; trebuie să fii prezent local, nu poţi să faci business stând numai la Bucureşti sau din altă parte (Daniel Dines de la UiPath, compania de tehnologie pornită din România, a fost de 16 ori în trei ani la Tokyo să se întâlnească cu clienţii, UiPath având o întreagă clădire de birouri în centrul financiar din Tokyo, Otemachi Financial City); japonezii gândesc contractele, businessurile şi parteneriatele în ani; întâlnirile de business au propriul ritual, inclusiv schimbul de cărţi de vizită în format fizic are un anumit ritual care trebuie respectat, o carte de vizită se oferă cu două mâini şi cu o înclinare a capului; este mult mai greu să găseşti un partener local decât pe alte pieţe, dar dacă l-ai găsit, îl vei avea pe viaţă!
În dorinţa de a deschide ochii companiilor antreprenoriale româneşti şi pentru pieţele externe, MoonShotX, programul Raiffeisen Bank România de internaţionalizare a companiilor antreprenoriale româneşti mid-corporate, până în 50 mil. euro, dezvoltat de acceleratorul de afaceri InnovX, a ajuns acum două săptămâni în Japonia, la Tokyo, cu şapte companii româneşti – Waldevar şi Parapet, companii de proiect în domeniul energiilor regenerabile, AROBS Cluj, cea mai mare companie antreprenorială românească din IT listată la Bursă, Răzvan Idicel, un producător tradiţional de gem, dulceaţă, zacuscă etc., Editura Gama cu cărţi şi jocuri tradiţionale pentru copii şi familii, traduse chiar în japoneză, IV-Future, companie din IT, Future Work Force, companie din tehnologie.
Spre deosebire de companiile din Ungaria, Polonia, Cehia, chiar Bulgaria, cele antreprenoriale româneşti nu prea au ieşit din România cu businessurile, produsele şi serviciile lor, mai ales în condiţiile în care statul român nu a avut niciodată o politică strategică de a duce şi a susţine companiile româneşti pe pieţele externe, aşa cum au celelalte state din jurul nostru.
Acum, Raiffeisen Bank România încearcă să susţină companiile româneşti din programul MoonShotX să iasă în afară, într-o formă mai structurată, măcar pentru a vedea ce înseamnă o piaţă externă, cum poţi să pătrunzi pe ea, cum poţi să-ţi găseşti parteneri, care sunt riscurile cu care te vei confrunta etc. De altfel, InnovX l-a recrutat pe Kentaro Morita, fostul reprezentant economic al Japoniei la Bucureşti, ca ambasador al InnovX în Japonia.
Până să ajungă companiile antreprenoriale româneşti să-şi găsească parteneri japonezi, să facă business şi să vândă în Japonia, cea mai interesantă perspectivă a avut-o Sorin Suciu, director mid-corporate, Raiffeisen Bank România: „Prin MoonshotX încercăm să scalăm internaţional cu acest grup de companii româneşti, încercăm să construim un pod între companiile româneşti şi cele japoneze. Vrem ca această relaţie să fie şi în dublu sens, aşa că invităm companiile japoneze în România, unde putem să fim un cap de pod pentru intrarea companiilor japoneze în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. România are cinci avantaje strategice: are graniţa cu Ucraina, este ţară NATO, este ţară UE, este o ţară cu acces la Marea Neagră, este o ţară cu acces la Dunăre. Nicio ţară din Europa nu combină toate aceste cinci avantaje simultan. Indiferent când se va termina războiul, Ucraina va trebui să fie reconstruită, aşa că firmele japoneze care vor să participe la reconstrucţia Ucrainei trebuie să aibă în vedere România, pentru că noi putem să fim poarta lor de intrare în Ucraina.“
Sorin Suciu, director mid-corporate, Raiffeisen Bank România
Pentru multă lume, semnarea unor tratate diplomatice nu înseamnă nimic, pentru că nu sunt familiarizaţi cu astfel de procese. România are un parteneriat strategic cu Japonia, semnat în 2023, care implică relaţii politice, economice şi de securitate. Şi ca un amănunt deloc neglijabil, de obicei companiile japoneze nu intră pe pieţe unde sunt prezente într-un mod semnificativ companiile din China, iar în jurul României chinezii sunt prezenţi în Ungaria, Serbia şi chiar Bulgaria. Aşa că pentru companiile japoneze România este singura alternativă economică din zonă, un avantaj strategic care ar trebui exploatat mult mai mult.
Companiile japoneze sunt foarte mari, se extind în afară mână în mână cu statul japonez, sunt foarte bune în lucrări de infrastructură şi merg pe parteneriate pe termen lung, unde profitul imediat nu este primul argument adus în discuţie.
Dar mai trebuie ca şi guvernul României, indiferent de numele lui, să aibă deschidere pentru investiţiile japoneze. Până una-alta, MoonShotX cu Raiffeisen şi InnovX au dus câteva companii româneşti în Japonia, în încercarea de a internaţionaliza companiile româneşti.
ZF este partener media al programului MoonShotX.
Ovidiu Raeţchi, ambasadorul României în Japonia
Laura Mihăilă, directorul de marketing al Raiffeisen Bank
► Vrem să vorbim despre ambiţia companiilor antreprenoriale româneşti de a creşte internaţional.
► Am făcut acest program MoonShotX pentru a arăta că se poate să ieşi în afară. Sperăm să fie un prim pas, iar ulterior companiile care au trecut şi trec prin acest program să ajungă să facă şi business.
► Japonia este o ţară surprinzătoare şi pentru noi, încercăm să vedem ce posibilităţi avem pentru a susţine companiile româneşti care vor să ajungă aici.
► Piaţa japoneză este o piaţă extrem de disciplinată, unde relaţiile şi partenerii contează cel mai mult.
Diana Dumitrescu, CEO, InnovX:
► Credem că piaţa japoneză este o oportunitate pentru companiile româneşti să înţeleagă la început cum funcţionează, cum poţi să ajungi să ai întâlniri de business, cum se pot face legăturile şi conexiunile.
► Suntem aici cu cele şapte companii româneşti mai întâi pentru a explora această piaţă japoneză şi apoi pentru a vedea ce pot să facă aici.
Cristina Ionescu, partener asociat KPMG România:
► Noi am deschis oficial, în aprilie 2026, în România, desk-ul de Japonia pentru Europa Centrală şi de Est, după doi ani de explorare a coridorului de business România–Japonia.
► O companie românească trebuie să ştie de ce vrea să vină aici, ce avantaj competitiv are faţă de alte companii, trebuie mai întâi să înveţe cum se face business în Japonia, cum trebuie să se pregătească pentru întâlnirile cu posibili parteneri japonezi.
Hiroshi Ueda, fostul ambasador al Japoniei la Bucureşti:
► Există o relaţie foarte bună între Japonia şi România, de peste 100 de ani, care s-a întărit în 2023 prin semnarea parteneriatului politic, economic şi de securitate între cele două ţări.
► Prin acest program MoonShotX văd o bună ocazie de a strânge legăturile dintre România şi Japonia, de a implica companiile româneşti în proiectele de inovare pe care le are Japonia.
Koichi Hasegawa, CEO, UiPath Japan:
► Am reuşit cu roboţii noştri de RPA – robotic process automation – să intrăm pe piaţa japoneză.
► Suntem bine văzuţi aici, prezentăm UiPath ca o companie globală, cu sediul la New York, dar originară din România.
► Daniel Dines a fost de 16 ori în trei ani la Tokyo, încercăm să vorbim cu fiecare client pe care-l avem aici.
Makoto Hasegawa, fostul preşedinte al comunităţii japoneze de business din România:
► Japonia este o piaţă pe termen lung, îţi trebuie timp pentru a găsi partener de încredere, şi în Japonia şi în România, acest lucru este valabil şi pentru polonezi, de exemplu.
► Întâi japonezii trebuie să înţeleagă România, unde este ea localizată, nu toţi japonezii vorbesc engleza aşa cum o vorbesc românii şi trebuie să ţineţi cont de acest lucru, durează mult mai mult să faci business aici, mai întâi trebuie să-i cunoşti pe japonezi şi ei trebuie să te cunoască pe tine, deci trebuie să ai multă răbdare, dar nu trebuie să fii descurajat.
Masahiko Ishida, partener corporate, casa de avocatură DLA Piper Japonia:
► Societatea japoneză se bazează destul de mult pe înţelegeri verbale, care sunt luate în considerare, numărul de procese este mult mai redus decât în America, de exemplu.
► Nu este greu să-ţi faci o firmă în Japonia, dar trebuie să fii atent la condiţii. Este mai bine la început să ai un partener local. Legislaţia corporaţiilor este respectată şi trebuie mare atenţie la partea de HR, de relaţii cu angajaţii, unde regulile sunt mult mai stricte.
► Impozitele corporatiste sunt în marja OECD.
Kentaro Morita, InnovX special ambassador to Japan:
► Relaţiile dintre România şi Japonia au evoluat destul de rapid în ultimii ani, iar aceste relaţii cuprind partea economică, politică, culturală, pentru a stabili o relaţie pe termen lung.
Matt Stephens, director investment and alliances, JETRO:
► Noi susţinem investiţiile în Japonia, programul nostru este gratuit, încurajăm companiile româneşti să testeze piaţa japoneză.
► Poţi merge pe cont propriu sau poţi să cauţi un partener.
Voicu Oprean, CEO şi principal acţionar al AROBS:
► Noi lucrăm cu firme japoneze prin subsidiarele lor din Europa, dar acum vrem să vedem dacă putem să intrăm direct pe piaţa japoneză.
► Noi suntem o companie globală, am cumpărat chiar o companie americană şi ştim ce înseamnă parteneriatele internaţionale.
Roxana Gureanu, CEO, Parapet:
► Noi facem deja proiecte şi în alte ţări, avem şi noi ambiţia noastră de a scala pe pieţele internaţionale.
► Suntem interesaţi de parteneriate pe termen lung şi Japonia are un program de tranziţie energetică, astfel încât până în 2030 circa 40% din energia din reţea să provină din surse regenerabile.
► Încercăm să vedem cum putem intra şi noi aici, pe piaţa japoneză, în acest program, mai ales că avem expertiză externă.
Diana Mocanu, fondatoare şi CEO, TIKI-TAN Editura Gama:
► Noi am scos cărţi pentru copii şi am creat jocuri prin care încercăm să dăm familiilor un motiv să stea împreună, participând la aceste jocuri.
► Încercăm să-i scoatem pe copii din tendinţa actuală de a sta cu ochii numai în calculator şi telefon.
► Cărţile şi jocurile noastre sunt traduse în japoneză, căutăm parteneri cărora să le licenţiem drepturile sau să ne asociem într-un joint venture pentru a lansa aceste titluri pe piaţa japoneză.
Christian Leonte, CEO, Waldevar, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de parcuri fotovoltaice la scară largă:
► Până acum am dezvoltat 3,5 GW de energie regenerabilă în Europa şi ne uităm către alte destinaţii, alte pieţe.
► Avem şantiere în Franţa, Italia şi căutăm un partener pentru a face proiecte împreună în Japonia.
► Avem o anumită specializare pentru proiecte solare pe apă şi ne interesează piaţa japoneză, mai ales că aici acest gen de proiecte sunt foarte cunoscute.
Ionuţ Vasiliu, fondator, IV-FUTURE, companie din tehnologie:
► Ionuţ Vasiliu, fondator şi CEO al IV Future, a prezentat un venture builder românesc axat pe crearea, finanţarea şi dezvoltarea de afaceri din domeniul tehnologiei, în mai multe industrii.
► Prin companiile din ecosistemul său, IV Future îşi propune să accelereze adoptarea soluţiilor digitale şi a practicilor sustenabile în diverse industrii şi pieţe.
Răzvan Rusu, fondator, Răzvan Idicel, un producător tradiţional de gem, dulceaţă, zacuscă:
► Am venit în Japonia pentru că ei apreciază produsele manufacturate tradiţional, vrem să intrăm cu ce producem noi într-o reţea de distribuţie mică şi în zona de cadouri.
► Căutăm un distribuitor care să ne susţină pe piaţa japoneză.
Cristian Vlad, partener, KPMG Japonia:
► Cum este Japonia? În primul rând, gândesc pe minimum cinci ani, astfel încât nu te poţi aştepta să faci bani imediat, cum judecă businessurile americanii sau europenii. Japonezii nu sunt aşa de individualişti cum sunt americanii, deciziile nu se iau aşa de uşor şi când se iau, se iau într-un mod colectiv.
► Ca să faci business, trebuie să stai aici, pentru că nimeni nu îţi va creşte afacerea dacă tu stai în altă parte. Contează foarte mult ce adresă ai pe cartea de vizită, dacă ai adresa centrului financiar se vor uita la tine altfel. (UiPath stă într-o clădire mare de birouri în centrul financiar Otemachi Financial City.)
► Japonezilor le place să muncească, considerând că unul dintre motivele pentru care eşti în viaţă este să munceşti, aşa că viaţa lor este legată de muncă şi trebuie să ţii cont de acest lucru. Odată ce te parteneriezi cu japonezii, dormi cu ei, mănânci cu ei şi se aşteaptă ca si tu să faci la fel. Sunt foarte atenţi pentru ce brand lucrează, pentru ce companie lucrează.
► Sunt o piaţă tradiţionalistă, închisă, dar în ultimul timp remarc o deschidere mai mare către investiţii şi investitori străini, mai ales că politica lor este de a atrage mai multe investiţii străine în Japonia acum.
Daniel Dumitrescu, chief innovation officer, InnovX:
► Ne-am dorit încă de acum cinci ani să ajungem cu companii antreprenoriale româneşti în Japonia, suntem, conform clasamentului FT, cel mai bun accelerator de afaceri din Europa Centrală şi de Est.
► Noi încercăm să susţinem companiile româneşti din programul MoonShotX în a găsi parteneri pe pieţele externe.
Ovidiu Raeţchi, ambasadorul României în Japonia:
► Avem 110 ani de relaţii bilaterale România – Japonia, avem un parteneriat strategic semnat în 2023, care ridică relaţia cu Japonia la cel mai ridicat nivel.
► Pentru România, Japonia este cel mai important partener din zona Asia-Pacific, sperăm să putem să susţinem companiile româneşti care vor să vină în Japonia.
