♦ Sebastian Burduja, ministrul cercetării: „Dacă vrem să ieşim cu fruntea sus din actualele crize, noi trebuie să găsim resursele bugetare pentru a investi în inovare, deci în creştere economică.“ ♦ Ramona Jurubiţă, KPMG România: „Ne dorim să utilizăm cercetarea - dezvoltarea - inovarea ca pe unul dintre instrumentele pentru creşterea economică. Important este să înţelegem că mediul de afaceri vrea să aplice aceste facilităţi.“ ♦ Aurel Stanciu, Continental Automotive România: „În zona de cercetare - dezvoltare noi investim aproximativ 200 - 250 mil. euro pe an, dintre care eligibile pentru facilităţi fiscale ar fi 100 - 125 mil. euro, deci cam jumătate.“
Investiţiile în cercetare-dezvoltare pot să aducă creştere economică, iar mediul de afaceri are nevoie de o legislaţie clară şi predictibilă şi de o promovare mai mare a facilităţilor fiscale, au fost câteva dintre concluziile conferinţei „Facilităţile fiscale pentru cercetare-dezvoltare - un instrument la îndemâna României pentru creştere economică“, organizată de KPMG România în parteneriat cu Ziarul Financiar.
„Ne dorim să utilizăm cercetarea - dezvoltarea - inovarea ca pe unul dintre instrumentele pentru creşterea economică. Important este să înţelegem că mediul de afaceri vrea să aplice aceste facilităţi. Cred că acum este important să înţelegem şi să transmitem un mesaj companiilor din România, un mesaj de încurajare pentru că legislaţia s-a schimbat“, a spus Ramona Jurubiţă, country managing partner al KPMG România, în cadrul conferinţei.
În plus, ea spune că este un semnal foarte bun pentru mediul de afaceri clarificarea legislativă ce vine cu ordinul privind aprobarea constituirii Registrului naţional al experţilor pentru certificarea activităţii de cercetare-dezvoltare, care schimbă total modul de funcţionare a procesului de certificare a activităţilor de cercetare-dezvoltare.
„Acesta este pasul unu, iar pasul al doilea se referă la nivelul facilităţilor fiscale. Ştim constrângerile bugetare, dar cred că trebuie să avem în calcul faptul că, dacă nu ne aliniem la nivel de facilităţi, pierdem iarăşi teren în a atrage investiţii. Şi investiţiile străine pot fi atrase în România, pe lângă capitalul autohton“, a completat Ramona Jurubiţă.
Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, este de părere că tema facilităţilor fiscale şi a finanţării pentru cercetare-dezvoltare este de o importanţă fundamentală pentru creşterea economică.
„Secole de cercetare economică au arătat că creşterea economică are nevoie de productivitate şi populaţie“, a spus ministrul.
„În plan demografic, România nu are pârghii să-şi crească populaţia, cel puţin pe termen scurt. Este o problemă la nivel european şi chiar globală în ţările dezvoltate. Deci pârghia fundamentală este cea a productivităţii, iar pentru a accelera productivitatea muncii individuale avem nevoie de inovare generată la noi acasă pentru că altfel vom fi tot timpul condamnaţi să prindem din urmă istoria altora şi să folosim ceea ce alţii produc pentru piaţa românească“.
România alocă sub 0,5% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare, în timp ce media UE este de 2,5%. Cu această pondere, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Burduja crede că, pe termen scurt şi mediu, trebuie să mizăm pe atragerea investiţiilor străine pentru că nu avem suficientă capacitate proprie de a genera inovare.
„Dacă vrem să ieşim cu fruntea sus din actualele crize, noi trebuie să găsim resursele bugetare pentru a investi în inovare, deci în creştere economică, în condiţii de trai mai bune pentru toţi românii. (...) Vorbim nu numai despre a ţine românii în ţară, ci despre a întoarce acasă cercetătorii români de top din străinătate. Noi avem un apel de 168 mil. euro lansat care vizează tocmai întoarcerea acasă a cercetătorilor de top din străinătate, cu granturi de 1,4 mil. euro pe 3 ani de zile“, a concluzionat el.
Aurel Stanciu, senior manager finance controlling and law în cadrul Continental Automotive România, una dintre cele şase societăţi ale Continental în România, spune că jumătate din bugetul alocat de companie în România pentru cercetare - dezvoltare este eligibil pentru facilităţi fiscale.
„În zona de cercetare - dezvoltare noi investim aproximativ 200 - 250 mil. euro pe an, dintre care eligibile pentru facilităţi fiscale ar fi 100 - 125 mil. euro, deci cam jumătate. (...) Noi la Continental aplicăm deducerea suplimentară pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Pe celelalte, nu. Cele mai mari provocări vin din lansarea de legislaţie absolut imatură, unde nu ai norme, nu ai prevederi, sunt doar nişte principii de bază pe baza cărora ar trebui să aplici acea legislaţie. Noi am aplicat această deducere suplimentară începând cu 2017, nu exista nimic care să te ajute, iar tot ce am conceput am făcut-o cu resurse interne“, a punctat el.
Continental are în România aproape 20.000 de angajaţi, dintre care 7.000 lucrează în centre de cercetare, dezvoltare în Timişoara, Sibiu şi Iaşi.
Daniel Pană, partener în cadrul KPMG România, a vorbit şi el despre situaţia României în ceea ce priveşte cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare. Astfel, din punctul de vedere al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, momentan suntem la coada Europei, cu un procent de nici 0,5% din PIB. Bulgaria este aproape de 0,75%, Polonia a depăşit semnificativ 1%, sunt ţări care au peste 3% din PIB, iar ţările considerate extrem de inovatoare, precum Israel, care are 5,4% din PIB, cel mai mare procent global, precum şi SUA, cu un procent de 3,45%. Raportat la PIB-ul semnificativ al acestei ţări, este ţara care investeşte cel mai mult în cercetare-dezvoltare.
Despre tipurile de facilităţi fiscale disponibile la nivel global în materie de cercetare-dezvoltare, el spune că se împart în facilităţi fiscale la nivel de impozit pe profit, adică deduceri, avem şi credite fiscale pentru cercetare-dezvoltare, amortizări accelerate pentru costurile în activele utilizate în cadrul activităţilor de cercetare-dezvoltare, regimuri speciale de taxare, adică taxarea veniturilor din utilizarea activelor sau din vânzarea rezultatelor cercetării - dezvoltării cu cote mai mici. Mai sunt şi facilităţi în ceea ce priveşte taxarea salariilor pentru angajaţii din cercetare-dezvoltare.
„Din perspectiva României, cea mai relevantă facilitate este cea la nivel de impozit pe profit, acea deducere suplimentară, care în prezent este de 50% şi care este cea mai mică deducere posibilă la nivel de regiune. Stăm bine teoretic, dar nu chiar atât de bine practic. Ne uităm cu speranţă spre viitor, vedem că acest Registru care a funcţionat într-o oarecare măsură din 2019 şi până în prezent va fi modificat, cel vechi va fi abrogat şi nu putem să sperăm decât că ce ne-a promis ministrul se va întâmpla, adică vom avea un Registru mai mare şi mai frumos“, a completat Daniel Pană.
Ramona Jurubiţă, country managing partner, KPMG
► Ştim constrângerile bugetare, dar cred că trebuie să avem în calcul faptul că, dacă nu ne aliniem la nivel de facilităţi, pierdem iarăşi teren în a atrage investiţii. Şi investiţiile străine pot fi atrase în România, pe lângă capitalul autohton.
► Ne dorim să utilizăm cercetarea - dezvoltarea - inovarea ca pe unul dintre instrumentele pentru creşterea economică. Important este să înţelegem că mediul de afaceri vrea să aplice aceste facilităţi.
Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării
► Este o fereastră de oportunitate, avem un guvern care înţelege importanţa cercetării şi dezvoltării şi atunci când vorbim despre tehnologii cu uz dual, şi atunci când vorbim despre viitorul unei societăţi şi al unei ţări.
► Pe de o parte vizăm creşterea semnificativă a bugetului public alocat cercetării şi dezvoltării, iar pe de altă parte este cel puţin la fel de important să avem investiţii private în cercetare şi dezvoltare, astfel încât împreună să depăşim acea ţintă de 1% din PIB. Este o ţintă pe care România şi-o doreşte.
Daniel Pană, partener, KPMG România
► Din perspectiva României, cea mai relevantă facilitate este cea la nivel de impozit pe profit, acea deducere suplimentară, care în prezent este de 50% şi care este cea mai mică deducere posibilă la nivel de regiune.
► Stăm bine teoretic, dar nu chiar atât de bine practic. Ne uităm cu speranţă spre viitor, vedem că acest Registru care a funcţionat într-o oarecare măsură din 2019 şi până în prezent va fi modificat, cel vechi va fi abrogat şi nu putem să sperăm decât că ce ne-a promis ministrul se va întâmpla, adică vom avea un Registru mai mare şi mai frumos.
Cristina Spirescu, senior manager, KPMG România
► În ultima perioadă a fost destul de multă intensitate privind modificările pe partea de legislaţie aferentă stimulentelor fiscale pentru cercetare-dezvoltare. Practic, sunt două modificări mari: una se referă la Ordinul 1056 care reglementează normele privind aplicarea deducerii suplimentare.
► Cel de-al doilea act normativ care s-a modificat este cel referitor la Registrul Experţilor. Acest nou ordin care reglementează modul de organizare şi de funcţionare al Registrului ne arată condiţiile de alcătuire ale acestui Registru.
Krzysztof Szwaja, partener, KPMG Polonia
► Când deducerea fiscală era doar de 30% pentru cercetare-dezvoltare în Polonia, interesul companiilor nu era unul foarte mare. Doar companiile mari îl foloseau pentru că era profitabil pentru ele. Cu toate acestea, guvernul nostru şi mediul de afaceri au discutat şi au crescut această deducere fiscală în fiecare an. Astfel, am ajuns la 50% deducere, apoi 100%, apoi 150%, iar astăzi avem 200%.
► În ceea ce priveşte rezultatele acestei acţiuni, când guvernul a mărit ponderea deducerii fiscale s-a dublat numărul companiilor care au putut beneficia de aceste facilităţi fiscale.
Aurel Stanciu, senior manager finance controlling and law, Continental Automotive România
► Noi la Continental aplicăm deducerea suplimentară pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Pe celelalte, nu.
► Această legislaţie nu ţine cont de dimensiunea companiilor pentru că noi avem undeva în jur de 400 - 500 de proiecte pe an, iar 20 de experţi care să consilieze o singură companiei nu sunt suficienţi.
► Celelalte facilităţi de care am fi putut beneficia creează foarte multe dificultăţi în interiorul companiei, de la probleme administrative până la discriminare în cadrul companiei.
Cristian Şalău, director of finance and accounting, SIMAVI Software Imagination & Vision
► Dintre cele patru - cinci facilităţi fiscale disponibile pentru societăţile care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare, deducerea suplimentară de 50% ni s-a părut cea mai atractivă şi pe aceasta o aplicăm şi noi în calculul impozitului pe profit.
► Vedem cu toţii că autorităţile fac nişte paşi înainte, probabil ar trebui promovat puţin, iar contribuabilul să înţeleagă sau să i se aducă asigurări că odată ce aplică această facilitate şi, dacă o face cum trebuie, nu rămâne cu un risc în spate.
Jérôme Alieu, expert research tax credit, Innovation Team
► Primul lucru pentru care aplici aceste facilităţi fiscale este publicitatea pentru că, în Franţa de exemplu, scutirile fiscale au început în 1983 şi au ajuns la maturitate în anul 2000, deci durează 17 ani să ajungă la maturitate.
► În România au trecut 14 ani, deci procesul este foarte tânăr. Deci scopul este promovarea, trebuie să vorbim, să discutăm despre aceste facilităţi fiscale, să demonstrăm şi efectele vor apărea. Cred că trebuie să explicăm cum funcţionează aceste facilităţi.
Ciprian Stoian, Central Europe tax and transfer pricing, Endava
► Noi, pe lângă deducerea suplimentară de 50% mai acordăm şi scutire de impozit pentru angajaţii care sunt implicaţi în activitatea de cercetare-dezvoltare. Sunt şi cazuri excepţionale în care acordăm două facilităţi pentru acelaşi angajat - ei lucrează şi în domeniul de IT.
► Vorbim despre un număr foarte mic de angajaţi. Avem vreo 20 - 30 de colegi în momentul de faţă care sunt implicaţi într-un proiect de cercetare-dezvoltare pentru care aplicăm această facilitate fiscală.
