Investitorii români încep să fie tot mai activi pe piaţa imobiliară locală, însă majoritatea cumpără proiecte de câteva milioane sau în cel mai bun caz de zeci de milioane de euro, în condiţiile în care doar familiile Ţiriac şi Pavăl au puterea financiară necesară pentru a concura cu marile fonduri internaţionale.
„Avem nevoie de mai mult capital românesc în imobiliare, altfel avem doar doi români care pot face achiziţii de peste 100 mil. euro. La acest nivel, doar familiile Pavăl şi Ţiriac pot realiza astfel de achiziţii. Mai mult, până acum câţiva ani nici aceştia nu erau deoarece Ţiriac doar dezvolta iar familia Pavăl activa numai în retail“, a declarat Silviana Petre-Badea, managing director al companiei de consultanţă imobiliară JLL.
Opt mari tranzacţii cu proiecte imobiliare au avut drept cumpărători antreprenori români, aceştia investind în total 250 mil. euro, potrivit datelor din piaţa imobiliară, cu un randament investiţional de cel puţin 7,25%. Din total sumă, 200 mil. euro a fost preluarea de către fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl a proiectului The Bridge din Capitală. Cea mai recentă mare tranzacţie cu birouri de pe piaţa locală din acest an a fost cea în care fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl de la Dedeman au achiziţionat într-un deal estimat la 130 mil. euro birourile The Office de la NEPI-Rockcastle şi Ovidiu Şandor.
„Achiziţia birourilor The Office de către Dedeman a avut toate ingredientele unui deal cu provocări, dar a fost un proces transparent, care a avut un rezultat bun. Dedeman deja acţionează ca un investitor instituţional“, a spus Silviana Petre-Badea.
O altă tranzacţie recentă care a implicat un cumpărător român a fost cea în care, potrivit surselor ZF, omul de afaceri român Dorin Mateiu, cel care a avut businessul de carne şi mezeluri Elit Cugir, a cumpărat clădirea de birouri în care îşi are sediul First Bank, fosta Piraeus. Tranzacţia este estimată la circa 20 mil. euro.
Ea a subliniat că micul capital românesc trebuie valorificat iar prin fonduri speciale cei care au câteva zeci de mii de euro pot avea acces în a cumpăra procente din mari proiecte comerciale sau de birouri.
„Aşteptăm legea care să permită crearea de fonduri de investiţii în România, aşa cum vedem în mai multe ţări europene. Dacă investeşti într-un apartament, ai un return on investment de circa 5% anual într-un caz fericit, iar la bursă poţi obţine mai mult, dar la un risc mai mare, în timp ce un astfel de fond ai un return on investment de circa 6-7% pe an. Atunci când există o criză de lichiditate capitalul străin „fuge“, aşa cum s-a întâmplat în 2008-2009, iar piaţa rămâne blocată. În acest caz, sursa de mic capital românesc reprezintă o bază“, a subliniat Silviana Badea.
