Nicoleta Mihai, KPMG: Ne aşteptăm ca în perioada următoare să existe un val foarte mare de insolvenţe. Antreprenorii români recunosc foarte greu starea de dificultate în care se află businessurile lor, ceea ce duce la o situaţie în care restructurarea nu se mai poate face într-un mod sustenabil.
Nicoleta Mihai, director restructuring şi deal advisory la KPMG România, spune că în perioada următoare, începând cu lunile mai-iunie, un număr mare de companii vor intra în insolvenţă ca urmare a efectelor pe care le are criza actuală. Lipsa de lichiditate poate genera probleme financiare grave şi, de asemenea, creşterea numărului de insolvenţe. Deşi au fost luate măsuri guvernamentale pentru sprijinul mediului de afaceri, încă nu se poate cuantifica dacă aceste măsuri sunt suficiente pentru a diminua impactul economic.
„În perioada următoare, începând cu lunile mai-iunie, ne aşteptăm să existe un val foarte mare de insolvenţe. Deocamdată ceea ce putem să identificăm este că foarte mulţi au aplicat pentru măsurile restante şi şomajul tehnic, cu posibilitatea de a beneficia şi de alte indemnizaţii. Până la reluarea activităţii, companiile trebuie să mai aducă bani de acasă. În mare parte companiile care intrau în procedura de insolvenţă erau IMM-uri şi dintre acestea 1 din 3 firme poate fi considerată bancabilă“, spune Nicoleta Mihai, director restructuring şi deal advisory la KPMG România, în cadrul ediţiei speciale a emisiunii de business ZF Live.
În ultimii ani, antreprenorii români au avut o dificultate în a recunoaşte problemele financiare cu care se confruntă afacerile lor, ceea ce duce în multe situaţii la îngreunarea posibilităţii unei restructurări sustenabile a companiei. Firmele aflate în dificultate financiară pot cere şi restructurarea preventivă dacă debitorul face dovada faptului că se află în negocieri cu furnizorii şi creditorii. În acest caz, cererea de insolvenţă poate fi depusă dacă negocierile între creditori şi debitori au eşuat şi nu mai există posibilitatea unei restructurări în afara instanţei.
„Companiile au şi o altă modalitatea de restructurare, care ar trebui să fie prima modalitate pe care debitorii şi creditorii ar trebui să o aibă în vedere şi anume măsurile de preinsolvenţă. La noi se numeşte concordatul preventiv, însă în România nu are o eficienţă dacă ne referim la anii anteriori. Au fost maximum 10 astfel de proceduri, care ar presupune un mare avantaj pentru că ar însemna ca toţi cei implicati, debitori, creditori bancari şi creditori furnizori, să stea să discute“, spune Nicoleta Mihai.
Totodată, ea precizează cu în trimestrul I al acestui an au fost doar
400 de insolvenţe comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, când au fost circa 1.000 de companii care au depus cereri de insolvenţă. Diferenţa numărului de insolvenţe vine pe fondul că 2019 a fost un an în care economia s-a îmbunătăţit, de aceea după criza actuală numărul companiilor care vor intra în insolvenţă va creşte considerabil.